Constructorii de drumuri din România pot fi optimiști pe termen lung datorită necesității economice de a dezvolta infrastructura rutieră, dată fiind densitatea scăzută a drumurilor de mare viteză comparativ cu media europeană.
În pofida problemelor de finanțare și a unui buget de austeritate, investițiile în infrastructură rămân o prioritate guvernamentală, iar sectorul a înregistrat creșteri importante anul trecut.
Analiza realizată de „ARENA Constructiilor” în numărul 6/2025 subliniază că România este încă mult în urma Europei de Vest în ceea ce privește densitatea drumurilor de mare viteză, acestea fiind esențiale pentru dezvoltarea economică a țării.
În ciuda evoluției spectaculoase de anul trecut, se pare că anul 2025 aduce provocări, în special din cauza dificultăților financiare în asigurarea cofinanțării proiectelor prin fonduri europene și din bugetul de stat.
Totuși, nevoia continuă de infrastructură rutieră este justificată statistic prin densitatea mică a drumurilor de mare viteză în România (sub 1 km la mia km² în regiunile Nord-Est și Sud-Vest Oltenia și sub 15 km în celelalte regiuni), comparativ cu media europeană de 25 km, ceea ce sugerează că, în ciuda restricțiilor bugetare, drumurile trebuie să rămână o prioritate de investiții guvernamentale pentru a susține creșterea economic.
Situația infrastructurii rutiere în România
- Densitatea drumurilor de mare viteză este mult sub media europeană (sub 1 km/mia km² în regiunile Nord-Est și Sud-Vest Oltenia; sub 15 km/mia km² în alte regiuni față de 25 km/mia km² în Europa).
- Nevoia dezvoltării infrastructurii este justificată economic, iar guvernul își propune să prioritizeze aceste investiții pentru creșterea economiei.
Problemele actuale și presiunea asupra constructorilor
- Anul 2025 aduce probleme de finanțare atât pentru marile autostrăzi (finanțate din fonduri europene și cofinanțate de stat), cât și pentru drumurile județene/locale.
- Autoritățile locale finanțează proiectele prin fonduri europene, bugete locale și împrumuturi.
- Constructorii trebuie să-și adapteze strategiile față de un posibil ritm mai lent de creștere sau scădere a volumului lucrărilor pe termen scurt.
Performanța sectorului în anul precedent
- Cifra de afaceri a primelor 100 firme din domeniu a fost de 33,96 miliarde lei, cu o creștere de 39% față de anul anterior.
- Profitul net total a fost de peste 2,43 miliarde lei, cu o rentabilitate peste 7%.
- Numărul angajaților a crescut cu 7%, depășind 24.600 de persoane.
- Grupul UMB este lider cu o cifră de afaceri de 14,4 miliarde lei (aproximativ 43% din totalul Top 100).
Detalii despre firme și angajați
- Importanți constructori italieni și români (Dimex-2000 Company SRL, Grup Impresa Pizzarotti) au crescut semnificativ cifrele de afaceri.
- Cifra minimă pentru intrarea în Top 100 a crescut la 72,3 milioane lei.
- Cele mai mari creșteri procentuale ale cifrelor de afaceri au fost înregistrate de Trace Group Hold (202%), Grup Impresa Pizzarotti (144%) și Dimex-2000 (125%).
- Grupul UMB are cei mai mulți angajați (6.529), urmat de Tancrad Galați (peste 1.000 angajați) și alte firme cu între 300 și 500 angajați.
Contracte majore semnate în primul semestru 2025
- Valoarea a 15 mari contracte rutiere este de circa 30 miliarde lei (~ 6 miliarde euro).
- Constructorii cu capital străin dețin circa 38% din această piață, fiind importanți în proiectele mari.
Topul realizat de Arena Construcțiilor include 5 firme din județul Constanța
- Autoprima Serv SRL, locul 16, cu o cifră de afaceri de peste 323 milioane de lei
- DAF Trans 2000 SRL, locul 57, cu o cifră de afaceri de peste 113 milioane de lei
- Confort Urban SRL (firma Primăriei Constanța), locul 68, cu o cifră de afaceri de peste 95,6 milioane de lei
- Gün Al Madencilik İnşaat Nakliye Sanayi Ve Ticaret Anonim Şirketi Ankara, sucursala Constanța, locul 69, cu o cifră de afaceri de peste 95,1 milioane de lei
- Asfalt Dobrogea SRL, locul 70, cu o cifră de afaceri de peste 95 milioane de lei
