Comitetul European al Regiunilor (CoR) a publicat cea de-a șasea ediție a Raportului anual al UE privind starea regiunilor și orașelor, care a fost prezentat de președinta Kata Tüttő, în cadrul sesiunii de deschidere a celei de-a 23-a Săptămâni europene a regiunilor și orașelor, liderilor europeni, naționali și regionali, factorilor de decizie și părților interesate.
Raportul anual pe 2025 analizează principalele provocări cu care se confruntă UE la nivel regional, alături de soluțiile locale. Un sondaj însoțitor, comandat de CoR și realizat de IPSOS, identifică unele dintre principalele motive pentru care politicienii de la nivel local și regional apreciază sprijinul UE și modul în care aceștia consideră că ar trebui modelată cooperarea.
Printre punctele importante ale Raportului anual al UE privind starea regiunilor și orașelor se numără:
- Finanțarea UE pentru dezvoltarea regională a stimulat de mult timp convergența economică, regiunile și orașele cogestionând proiecte, punând în aplicare peste 70% din politicile UE și gestionând două treimi din cheltuielile publice. Propunerea Comisiei pentru cadrul financiar multianual 2028-2034 slăbește această obligațiune prin centralizarea deciziilor într-un singur plan pentru fiecare stat membru. O astfel de centralizare riscă să submineze eforturile susținute de dezvoltare în toate regiunile UE, deoarece o abordare universală nu poate aborda provocările locale specifice ale unei tranziții curate și juste și nici nu poate restabili competitivitatea. Numai o abordare bazată pe realitatea zonei, care se bazează pe soluții locale și pe strategii descentralizate, poate îndeplini obiectivele Uniunii în materie de coeziune, reziliență și proximitate.
- Multe comunități se confruntă cu riscuri din ce în ce mai mari din cauza mai multor dezastre naturale și climatice, una din cinci fiind expusă la mai multe pericole, majoritatea europenilor simțindu-se nepregătiți. Inundațiile doar în 2024 au provocat daune în valoare de 18 miliarde EUR. CFM propus ar reprezenta un pas înapoi pentru politicile legate de reziliență, deoarece soluțiile bazate pe natură ar putea fi marginalizate, programul LIFE ar putea fi întrerupt, iar principalele inițiative de mediu din cadrul politicii de coeziune ar putea fi amenințate.
- 47 de milioane de europeni nu își pot încălzi în mod adecvat locuințele, ceea ce evidențiază creșterea sărăciei energetice începând din 2020 și necesitatea unui sprijin continuu în cadrul politicii de coeziune pentru eficiența energetică, sursele regenerabile de energie și populațiile vulnerabile.
- Reziliența în materie de securitate este supusă unor presiuni, infrastructura critică confruntându-se cu atacuri cibernetice, dezinformări care perturbă politica și regiuni chemate să consolideze pregătirea civilă și clusterele industriale legate de apărare, astfel cum se reflectă în noul Grup de lucru al CoR privind apărarea..
- UE se confruntă cu o criză a locuințelor pe scară largă și costisitoare, cu un decalaj de 2,3 milioane de unități pe an, care necesită aproximativ 270 de miliarde EUR anual, necesitând o cooperare strânsă cu regiunile și orașele pentru a se asigura că locuințele sunt accesibile ca preț.
- Se preconizează că două din trei regiuni vor înregistra scăderi ale populației până în 2050, afectând în special zonele rurale, subliniind necesitatea unor politici socioeconomice mai puternice pentru a sprijini tranzițiile demografice.
- Serviciile publice din zonele rurale, esențiale, dar aflate sub presiune, necesită investiții transversale, stimulente fiscale și ajutoare specifice, întrucât 36% dintre locuitorii din mediul rural menționează calitatea serviciilor ca fiind preocuparea lor cea mai presantă, în pofida reducerilor pe termen lung ale cheltuielilor.
- Disparitățile de gen rămân semnificative, cu disparități persistente în ceea ce privește ocuparea forței de muncă între statele membre și subreprezentarea femeilor, care, în 2025, au format o majoritate în doar 26 din 286 de adunări regionale.
Documentul „Barometrul regional și local România 2025” este un studiu realizat pe teren între 15 mai și 23 iulie 2025, cu un eșantion de 49 de interviuri în România, parte a unui total de 3.342 de interviuri la nivelul UE.
Studiul analizează percepțiile și implicarea în politicile de coeziune ale UE, prioritățile financiare și sociale la nivel local și regional, precum și acțiunile luate pentru răspunsul la crize sociale și economice recente.
Aspecte cheie pentru România în acest barometru:
- 25% dintre respondenți cunosc și au fost implicați în utilizarea politicii de coeziune UE, iar 39% au cunoștință fără implicare directă.
- Fondurile UE sunt considerate valoroase în special prin sprijinul pentru proiecte specifice, implicarea actorilor locali în deciziile de investiții și cooperarea transfrontalieră.
- Prioritățile UE indicate pentru următorul buget pe termen lung includ sprijinirea tranziției climatice și energetice (42%), soluționarea problemelor demografice și accesul la servicii în zonele rurale (35%), și criza locuințelor la preț accesibil (39%).
- În fața instabilității sociale și economice cauzate de crize globale, se pune accent pe sporirea flexibilității autorităților locale și regionale pentru gestionarea fondurilor UE și pe un rol mai pronunțat al acestora în stabilirea finanțărilor.
- Ca răspuns la crize, autoritățile locale au creat centre de primire pentru persoane strămutate (68%), au sprijinit persoane vulnerabile economic și social (31%) și au majorat sprijinul pentru IMM-uri afectate.
- Măsurile împotriva schimbărilor climatice includ reducerea consumului de energie în clădiri (49%), promovarea conservării naturii și ecologizarea orașelor (41%), precum și acțiuni pentru reducerea deșeurilor (34%).
- Întrebările demografice arată o distribuție a vârstelor și sexului reprezentativ pentru respondenți, cu o prezență mai mare a persoanelor sub 54 de ani în România comparativ cu mediile UE.
Acest studiu oferă un tablou detaliat al percepțiilor și acțiunilor la nivel local în România privind utilizarea fondurilor UE și impactul lor social, economic și climatic, fiind un instrument util pentru informarea politicilor publice și priorităților financiare ale UE la nivel regional și local în 2025 și este disponibil aici: https://ppl-ai-file-upload.s3.amazonaws.com/web/direct-files/attachments/71002071/cfb2146b-337d-4209-b019-975f00e9445a/barometrul-regional-si-local-romania-QG0125078RON.pdf
Studiul poate fi consultat și în secțiunea „documente”
