Securitatea a monitorizat toate sectoarele societății românești, inclusiv sistemul judiciar. În 1981, Direcția I, Inspectoratul Județean de Securitate Gorj a deschis dosarul „Justiția” pentru supravegherea informativă a procurorilor, judecătorilor, avocaților, notarilor și altor actori juridici.
Pe lista problemelor prioritare se afla depistarea celor care aveau legături cu străinii sau care prin comportament provocau stări de spirit nefavorabile, precum și cercetarea cazurilor de mită sau eludare a legii, cu o informare operativă către organul de partid.
Organigrama juridică în Gorj cuprindea un tribunal județean, două judecătorii locale, o procuratură județeană și două locale, plus un birou de asistență juridică, un notariat de stat și jurisconsulți ce deserveau instituțiile de stat. În total, erau evidențiate 160 persoane monitorizate de Securitate.
Până în 1985, au fost documentate șase cazuri prioritare de urmărire informativă: doi judecători membri PCR și patru persoane (doi avocați, un procuror și un jurisconsult) neafiliați politic.
Rețeaua de informatori în 1983 includea 13 surse: 5 informatori, 3 colaboratori și 5 surse cu aprobare PCR, ocupând funcții precum judecători, avocați, procurori și arhivari.
În contextul epocii, justiția românească era puternic afectată de “descurcăreala” – fenomen ce masca corupția sistemică a regimului comunist, iar acest caz din Gorj ilustrează o realitate valabilă la nivel național.
„STRICT SECRET
Ex.nr.2
MINISTERUL DE INTERNE
INSPECTORATUL JUDETEAN GORJ
– Securitate Serviciul I –
Nr.TE/ 003906/ 09.06.1987
Către,
M.I.- DEPART. SECURITĂȚII STATULUI
Direcţia I Bucureşti
Serviciul V
Raportăm:
Organele noastre lucrează prin dosare de urmărire informativă pe numiţii: ___, judecător la tribunalul judeţean şi ___ încadrată în aceeaşi funcţie la Judecătoria Tg-Cărbuneşti, ambii fiind semnalaţi cu preocupări ilicite pe linie profesională şi în relaţii suspecte cu cetăţeni străini.
La adresa judecătorului ___ se fac comentarii nefavorabile atît din partea personalului instituţiei cît şi de unii justiţiabili, privind superficialitatea manifestată în soluţiile date, ceea ce nu justifică promovarea sa la tribunalul judeţean. Se apreciază că aceasta se datoreşte în principal, abilităţii sale în crearea de relaţii neprincipiale cu o parte din persoanele implicate în anumite cauze penale sau civile, în special gestionari, de care este vizitat frecvent la tribunal.
În sistemul creat cel în cauză este folosit şi pentru menţinerea unor soluţii criticabile în recurs şi se consider notorie relaţia de prietenie cu judecătoarea ___de la Judecătoria locală Tg-Jiu, ale cărei hotărîri, uneori evident părtinitoare, rămîn definitive, prin respingerea recursului prezidat de ___.
Astfel se explică, în foarte multe cazuri, amânarea recursurilor, de către justiţiabili care insistă pentru a obţine noi termene, optînd să fie judecaţi de către ___, nerespectîndu-se în acest fel regula ca acestea să fie reprogramate pentru a fi soluţionate de acelaşi complet de judecată. De asemenea, acesta redactează cu multă întîrziere hotărîrile judecătoreşti (decizia penală nr.____ cu 45 de zile, decizia civilă nr.____ cu 67 zile).
Referitor la ___ se apreciază faptul că este tipul judecătorului care se pretează la orice, numai pentru a obţine foloase necuvenite. Semnificativ în acest sens este cazul numitului I.P., din com.___, jud. Gorj, care în cursul anului 1986 a fost cercetat la Legea 18/1969 de către judecătorul ___. Deşi ___ nu avea atribuţiuni profesionale pe linia stabilirii bunurilor ilicite, nefăcând parte din comisie, l-a determinat pe preşedintele comisiei să desigileze plicul pentru a afla persoana care urmează a fi cercetată. Fiind anunţat, I. P. a înstrăinat lucrurile de valoare, astfel că la inventariere, sesizarea nu s-a confirmat. După efectuarea cercetărilor, persoana indicată a organizat o petrecere în localitatea ___ (sat component al comunei ___) la care au participat toţi membrii comisiei, inclusiv judecătoarea ___.
Deşi procedura de lucru în acest caz a fost cunoscută ulterior pînă la nivelul ministrului justiţiei, nu s-au dispus nici un fel de măsuri împotriva judecătorului ___, preşedintele comisiei şi a lui ___. De altfel, aceasta din urmă se prevalează de o multitudine de relaţii, create la diferite nivele şi organe, în prezent făcînd intervenţii pentru a fi numită ___, întrucât actualul preşedinte, ___, îndeplineşte condiţiile pentru pensionare.
În anii 1986/1987 la adresa acesteia au fost făcute peste 30 de sesizări la diferite organe de partid şi de stat locale şi centrale, prin care sînt semnalate acte de necinste.
Maniera de lucru practicată atît de ___ cît şi de ___ este facilitată şi de ___ în al cărei anturaj se află, şi despre care se deţin unele date că şi ea se pretează la acte ilicite. Despre ___ s-au obţinut informaţii din care rezultă că în timp ce funcţiona ca procuror la Procuratura locală __, jud. Dolj, i s-a desfăcut contractul de muncă pentru abuz în serviciu (însuşirea unor sume de bani).
În acest sens s-au făcut verificări de către Procuratura Generală, iar dosarul în care au fost materializate rezultatele cercetării se află la Ministerul Justiţiei. Referitor la acest aspect pot da relaţii un anume __ de la Procuratura Generală, serviciul personal, şi ___, în prezent procuror la Procuratura capitalei.
Rugăm ca prin posibilităţile de care dispuneţi, să fie consultat dosarul respectiv, iar piesele care atestă ilegalităţile comise de ___ să fie xerocopiate pentru a fi informat Comitetul judeţean P.C.R. Gorj, având în vedere faptul că este şi membru supleant al biroului Comitetului judeţean Gorj al P.C.R.
Despre ___, judecător, ___ la Tribunalul judeţean Gorj, s-a stabilit că are doi fraţi care au făcut parte din organizaţia legionară, dintre care unul a fost şef de cuib, ambii condamnaţi politic, iar ___, judecător la aceeaşi instituţie, are tatăl condamnat pentru infracţiunea de crimă. La adresa acestora se fac comentarii negative, de către unii justiţiabili, privind situaţia lor socială şi familială care ar împieta activitatea desfăşurată cît şi hotărîrile pronunţate în cauzele date spre soluţionare. În ambele cazuri a fost informat organul judeţean P.C.R.
Alăturat înaintăm o notă cu aspecte şi stări de spirit existente în cadrul Tribunalului judeţean Gorj, judecătoriile Tg-Jiu şi Tg-Cărbuneşti, cît şi un documentar cu o parte din cauzele soluţionate la Judecătoria Tg-Cărbuneşti, de către judecătoarea ___, lucrată prin dosar de urmărire informativă, în care minutele de hotărîri au fost modificate, aspect evidenţiat şi de corecturile efectuate în condica de termene şi soluţii.
Precizăm că neajunsurile constatate la unităţile de justiţie au făcut obiectul informării organului judeţean P.C.R. Gorj.
SEFUL SECURITATII,
Colonel BUCURA VASILE
SEFUL SERVICIULUI I,
Lt.col. Iovan Nicolae” –
sursă: https://www.facebook.com/Consiliul.National.pt.Studierea.Arhiv.Securitatii
