- Comunele și orașele mici din România sunt în căutarea unui model de organizare care să răspundă mai bine provocărilor demografice, financiare și legislative actuale, prin inițierea unui proces amplu de reformă care să le ofere o autonomie financiară și un cadru administrativ adaptat specificului local
- Un raport recent de audit al performanței, realizat de Curtea de Conturi și întocmit la Ministerul Dezvoltării, arată că cadrul legislativ actual nu oferă instrumentele necesare pentru o reorganizare eficientă a administrației locale
- Schimbările de statut administrativ sunt dificil de realizat, iar o mare parte dintre orașele mici (55% din cele 216 orașe) nu îndeplinesc criteriul minim de 10.000 de locuitori, iar 15% din comune nu ating pragul minim de 1.500 locuitori
- Aceste situații duc la o dependență accentuată de finanțarea de la bugetul de stat, 84% din comune având peste 50% din buget provenit din finanțări externe, iar doar un procent mic reușește să se autofinanțeze
Peste jumătate dintre orașele mici din România și 15% dintre comune nu au avut în 2023 numărul minim de locuitori prevăzut legal pentru a-și păstra statutul administrativ, conform unui raportul al Curții de Conturi care poate fi studiat în secțiunea „Documente”.
Mai exact, 119 orașe (55% din 216) nu au atins pragul minim de 10.000 de locuitori, iar 432 de comune (15%) nu au ajuns la 1.500 de locuitori, limita minimă prevăzută de lege.
Auditul a reliefat că actualul cadru legislativ nu oferă instrumentele necesare pentru reorganizarea eficientă a administrației locale și adaptarea acesteia la nevoile specifice ale comunităților.
Cheltuielile mari de personal împiedică dezvoltarea locală, iar doar 27% dintre comune și 34% dintre orașele mici se finanțează cu peste 50% din venituri proprii, o situație ce pune presiune pe autonomia financiară a localităților.
De asemenea, raportul semnalează discrepanțe între modul de stabilire a salariilor pentru aleșii locali și angajații administrației între orașe și comune, ceea ce poate influența nivelul serviciilor publice oferite.
Dependința de fondurile de la bugetul de stat și dificultățile în colectarea veniturilor proprii sunt probleme majore, iar soluția propusă este inițierea unui proces de reformă legislativă și analiză sistemică pentru consolidarea autonomiei financiare și adaptarea structurii administrative la realitățile demografice și economice.
Raportul Curții de Conturi evidențiază o nevoie urgentă de reformă a modelului de organizare a comunelor și orașelor mici din România, ținând cont de realitățile demografice schimbate și de limitările financiare și administrative actuale.
