Premierul Ilie Bolojan a anunțat că, de la 1 ianuarie 2026, taxele și impozitele locale în România vor crește cu 75,25%.
Marți, Parlamentul se reunește în ședință comună pentru a adopta acest pachet fiscal care include majorarea impozitelor pe proprietate și mașini, iar după adoptare va fi trimis președintelui pentru promulgare.
Această măsură face parte dintr-un efort al guvernului de a reduce deficitul bugetar și de a asigura un buget predictibil pentru anul viitor.
Măsurile anunțate de premier includ și alte ajustări fiscale, cum ar fi creșteri ale accizelor și modificări ale impozitului pe dividende, toate fiind parte a unui pachet mai larg destinat stabilizării finanțelor publice.
Ce înseamnă creșterea de 75%
Anunțul vizează în special impozitele pe locuințe și pe mașini datorate de persoanele fizice, adică impozitele locale plătite către primării.
Procentele comunicate primarilor vorbesc de o majorare de circa 70% la impozitele locale, la care se adaugă procentul de indexare cu inflația (circa 5,25%), rezultând o creștere totală de aproximativ 75,25%.
Legătura cu pachetul fiscal din Parlament
Proiectul de lege privind majorarea taxelor locale face parte din pachetul II de măsuri fiscale, care este dezbătut și votat în ședință comună a Parlamentului.
Textul legislativ a fost reintrodus în Parlament după ce forma anterioară a fost parțial declarată neconstituțională de CCR, fiind eliminate prevederile referitoare la testarea cu poligraful a angajaților ANAF.
Când se aplică și ce urmează
Premierul a precizat că dorește ca, după ce Parlamentul „va închide” în ședință comună acest pachet fiscal, noile plafoane și valori pentru impozitele pe locuințe și mașini la persoane fizice să se aplice de la 1 ianuarie 2026.
După adoptarea în Parlament, proiectul va fi trimis la președintele României pentru promulgare, urmând ca majorarea efectivă să se vadă în sumele înscrise în deciziile de impunere emise de primării pentru anul fiscal 2026.
De ce susține Guvernul această majorare
Ilie Bolojan a explicat creșterea taxelor prin nevoia de reducere a deficitului bugetar și de asigurare a unor venituri stabile la nivelul bugetelor locale, în contextul cheltuielilor mari cu dobânzile și al necesității de a închide proiectele din PNRR.
Executivul argumentează că, deși procentul de 70–75% pare mare, în termeni nominali vorbim de sume care, la nivelul multor proprietăți rezidențiale, trec de la valori gen 100–120 de lei pe an la circa 180–200 de lei, diferența fiind prezentată ca suportabilă raportat la obiectivul de consolidare fiscală.
