România promovează o strategie activă de securitate la Marea Neagră, axată pe cooperare regională și protejare infrastructură critică, în contextul amenințărilor rusești și reducerii prezenței SUA sub Trump.
Proiectul Strategiei Naționale de Apărare 2025-2030, lansat de președintele Nicușor Dan, subliniază riscurile din Crimeea militarizată și atacuri cibernetice, propunând alianțe strânse cu Turcia și Bulgaria.
Hub-ul UE de Securitate Maritimă
România candidează să găzduiască și coordoneze Hub-ul UE la Constanța, inițiativă susținută de miniștrii Pîslaru și Țoiu, pentru apărare, protecție infrastructură (Neptun Deep, port Constanța) și comerț.
Structura include state membre și non-UE riverane, aliniindu-se la noua Strategie UE privind Marea Neagră; eforturi diplomatice (scrisoare Negrescu) avansează operaționalizarea.
Cooperare NATO și Regională
Strategia națională prioritizează parteneriatul cu SUA ca „covârșitor”, dar cere creștere buget apărare la 3,5% PIB până 2030, inspirat de Polonia (4,2%).
Propuneri: trilaterale RO-BG-TR (deminare), RO-PL-TR (descurajare Rusia); revitalizare Inițiativa celor Trei Mări pentru reconstrucție Ucraina/Moldova și contracarare China. NATO consolidează flancul estic, dar retragerea a ~1.000 trupe US (octombrie 2025) accentuează nevoia de autonomie.
Provocări și Prognoză 2026
Rusia proiectează putere via Sevastopol, limitând SUA prin Convenția Montreux; România refuză trupe în Ucraina, limitându-se la logistică.
Pe termen scurt: dezbatere publică strategie (noiembrie 2025), lobby Hub UE, investiții în capabilități proprii vs. corupție/instituții slabe.
Succesul depinde de diplomație proactivă sub Trump tranzacțional și coeziune UE/NATO.
