Guvernul explică de ce a fost necesară majorarea impozitelor și taxelor pe proprietate (clădiri, terenuri, autovehicule), măsură care a generat nemulțumiri la începutul anului.
Guvernul României vine cu precizări, în contextul majorării impozitelor și taxelor pe proprietate (clădiri, terenuri și autovehicule), măsuri care au stârnit numeroase reacții în rândul populației, inclusiv în acest început de an.
De ce a fost nevoie de reformă
România avea unele dintre cele mai mici venituri din UE din impozitarea proprietății:0,55% din PIB, față de 1,85% media UE
Exista:
-mari discrepanțe între localități
-impozite care nu reflectau valoarea de piață a clădirilor (pentru persoane fizice)
-neactualizarea cu inflația
-peste 1/3 din taxe neîncasate
Consecințe:
-pierderi pentru bugetele locale
-inechități între contribuabili
-dependență tot mai mare de transferuri de la bugetul de stat
Context european (PNRR)
Reforma era asumată prin PNRR încă din 2021–2022
Amânarea:
-punea în pericol 300–500 milioane euro din fonduri europene
-afecta negocierile privind reducerea deficitului bugetar
-menținea slaba performanță a administrației locale
Probleme de implementare
Actul normativ a fost adoptat pe 15 decembrie 2025, cu termen foarte scurt de aplicare.
Au apărut:
-erori de calcul
-diferențe între localități
-probleme pe platforma ghișeul.ro
-Guvernul spune că autoritățile lucrează la corectarea acestora
-Impact bugetar estimat (2026)
-Creștere totală estimată: +3,7 miliarde lei (+30% față de 2025)
-Clădiri: +1,42 mld lei
-Terenuri: +1,09 mld lei
-Autovehicule: +1,18 mld lei
Unde merg banii
-Rămân la bugetele locale
-Bugetul de stat nu mai poate compensa prin transferuri suplimentare, din cauza deficitului
