Lavinia Siclitaru
Sondaj CURS: AUR conduce detașat, pe fondul unui pesimism social generalizat
România, dominată de neîncredere: 76% cred că țara merge într-o direcție greșită
- Românii nu mai cred în politică, dar merg la vot: cine profită de nemulțumire
- Context general: un vot de sancțiune
Sondajul CURS descrie un climat social profund negativ, aproape uniform: 3 din 4 români cred că țara merge într-o direcție greșită. Asta nu mai e nemulțumire punctuală, ci o stare de spirit dominantă, care favorizează partidele și liderii percepuți ca „anti-sistem” sau „din afara jocului clasic”.
Este important că această percepție negativă persistă din 2025, deci nu vorbim de un episod trecător, ci de o criză de încredere structurală.
- AUR – principalul beneficiar al nemulțumiri
Cu 35% intenție de vot, AUR se detașează clar de restul competiției. Diferența față de PSD (12 puncte) este mare și sugerează:
o mobilizare superioară a electoratului nemulțumit;
o capacitate de a capta votul de protest, nu neapărat unul ideologic stabil.
AUR nu câștigă neapărat prin încredere masivă, ci prin absența alternativelor credibile pentru o mare parte din electorat.
- Partidele tradiționale: plafonare și uzură
PSD (23%) rămâne relevant, dar pare blocat sub pragul psihologic de 25%, semn de erodare continuă.
PNL (18%) confirmă statutul de partid aflat într-o criză identitară, incapabil să capitalizeze guvernarea sau opoziția.
USR (10%) rămâne marginal în ecuația mare, cu dificultăți evidente de extindere dincolo de nucleul urban.
Fragmentarea este accentuată, dar nu produce echilibru, ci favorizează primul clasat.
- Liderii politici: neîncredere generalizată
Faptul că liderul încrederii (Călin Georgescu) are totuși 60% opinii negative spune totul: chiar și „cel mai bine plasat” lider este, de fapt, controversat.
Sondajul mai arată:
-lipsă de lideri consensuali;
-competiție între figuri polarizante sau cu notorietate incompletă;
-un electorat care alege mai degrabă „răul cel mai mic” decât un proiect clar.
Nivelul foarte ridicat de neîncredere în cazul unor personaje precum Diana Șoșoacă confirmă radicalizarea percepțiilor, nu doar polarizarea.
- Instituțiile: încredere în „ordine”, nu în politică
Românii continuă să aibă încredere în:
Armata
Biserică
Pompieri
adică instituții asociate cu stabilitatea, protecția și lipsa jocului politic.
În schimb, instituțiile decizionale (Parlament, Guvern, Justiție, CCR, Președinție) sunt masiv respinse. Asta indică o ruptură gravă între cetățeni și statul politic, care poate alimenta:
absenteismul,
votul radical,
sau cererea pentru „lideri autoritari”.
- Concluzie
Sondajul CURS nu arată doar cine conduce în opțiunile de vot, ci o societate obosită, sceptică și lipsită de repere politice. AUR conduce nu pentru că este unanim dorit, ci pentru că ceilalți nu mai sunt credibili. Dacă această stare persistă, viitoarele alegeri vor fi mai degrabă un referendum de respingere a sistemului decât o competiție de programe.
Cercetarea a fost realizată pe un eşantion reprezentativ de 1.067 respondenţi, populaţie adultă rezidentă din România, cu vârsta de 18 ani şi peste prin metoda CATI (interviuri telefonice asistate de computer), în perioada 14–23 ianuarie 2026.
Marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.
