În prima zi de audieri privind anularea alegerilor din 2024, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) și Ministerul Afacerilor Interne (MAI) nu s-au prezentat la Parlament.
„Acest refuz este o sfidare directă a democrației și a votului românilor, într-un moment în care explicațiile și responsabilitatea publică sunt obligatorii din partea tuturor autorităților statului implicate în alegerile prezidențiale din 2024″, susține senatorul Nicolae Vlahu, președintele Comisiei de Cercetare a Abuzurilor din Senatul României.
Aspecte juridice invocate
Obligații legale: Legea impune instituțiilor publice să răspundă comisiilor parlamentare în 30 de zile; absența AEP/MAI este văzută ca lipsă de transparență și respect.
Controverse CCR: AUR contestă autosesizarea CCR pentru anulare, argumentând că procedura necesită cereri formale de la actori politici specifici.
Implicații: Cazul ar crea precedente internaționale și ar afecta încrederea în stat, cu ecouri în SUA.
„Vrem să aducem o transparență și să arătăm cetățenilor români ce s-a întâmplat în realitate cu acea zi de 6 decembrie 2024, când au fost anulate alegerile.
Și au fost anulate și îmi mențin părerea, au fost anulate în mod ilegal, fiindcă nu există un temei juridic privind anularea alegerilor, prin care Curtea Constituționala să se poată autosesiza.
Autosesizarea nu face parte din modalitățile de sesizare legale în ceea ce privește anularea, fiindcă, conform textului legal, anularea se face la cerere.
Cererea trebuie să fie făcută de către un anumiți subiecți calificați, adică special prevăzuți de legislație, candidații, partidele politice, grupul minorităților etc.
Prin urmare, nu există modalitatea de autosesizare în ceea ce privește anularea legii”, a declarat senatorul Nicolae Vlahu.
Vlahu a subliniat că România se află într-o situație fără precedent, în care deciziile politice au știrbit voința poporului român.
Potrivit senatorului, cazul anulării alegerilor a fost prezentat inclusiv membrilor Congresului Statelor Unite ale Americii.
