Ministrul justiției Radu Marinescu a anunțat lista propunerilor pentru funcțiile de conducere la Parchetul General, DNA și DIICOT, iar reacțiile nu se lasă așteptate.
Critici dure vin în special din partea fostului ministru al Justiției, deputatul Stelian Ion (USR) care susține că selecția arată un „total dispreț” față de acea parte a societății românești care așteaptă o justiție mai curată.
„Propunerile făcute pentru funcțiile de conducere de la Parchetul General, DNA și DIICOT arată un singur lucru: un total dispreț față de acea parte a societății românești care își dorește o justiție mai curată”, declară deputatul, subliniind că menținerea la conducere a unor persoane care au făcut parte din elita acestor instituții încă din 2023 – precum procurorii Marius Voineag și Alex Florența – înseamnă, de fapt, perpetuarea situației actuale.
În contextul candidaturilor de tip „rocadă” sau „încrucișate”, fostul ministru al Justiției vede în această schimbare o reconfigurare formală, nu o reînnoire reală.
Mai mult, numirea la conducerea DNA a unui procuror din echipa actuală, care a comis o gafă majoră în speța Bârsan, este catalogată ca o decizie care riscă să mențină instituția pe linia declinului vizibil din 2023 încoace.
Stelian Ion nu exclude din viziunea critică nici alte nume sensibile. Astfel, menționează pe Cristina Chiriac, procuror propus pentru funcția de procuror general, despre care s‑a vehiculat că ar fi ascuns containere cu probe într‑un caz de viol asupra unor minori, la DNA Iași.
De asemenea, critică și propunerea pentru DIICOT a lui Gill-Julien Grigore‑Iacobici, din Constanța, pe care îl descrie ca având „aproape evidente de PSD” și cu rude apropiate condamnate penal pentru fraude cu fonduri europene.
„Selectarea unor persoane asupra cărora planează controverse majore mi se pare absolut scandalos”, insistă Stelian Ion, adăugând că întreaga procedură începe să semene din ce în ce mai mult cu o „mascaradă”.
Potrivit acestuia, numirea în funcții atât de cheie a unor procurori cu astfel de bagaje politice sau subiectivi ar reprezenta „o eroare imensă și o oportunitate ratată, care nu se va mai întoarce prea curând” pentru reîncrederea societății în justiție.
