Ziua de 𝟕 𝐦𝐚𝐫𝐭𝐢𝐞 marchează, pentru comunitatea arheologică și pentru orașul Constanța, amintirea unuia dintre cei mai importanți cercetători ai patrimoniului dobrogean. La această dată, în anul 2022, s-a stins din viață arheologul 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐭𝐚𝐧𝐭𝐢𝐧 𝐂𝐡𝐞𝐫𝐚, personalitate marcantă a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța și unul dintre specialiștii care au contribuit decisiv la cunoașterea straturilor antice ale Tomisului. Numele lui rămâne strâns legat de numeroase descoperiri arheologice și de formarea unor întregi generații de arheologi.
Născut la 2 noiembrie 1950, la București, Constantin Chera a urmat studiile de istorie la Universitatea din Sibiu, pe care a absolvit-o în 1973, apoi și-a continuat formarea academică la Constanța, obținând titlul de doctor în istorie la Universitatea „Ovidius”. A fost, pe rând, muzeograf (1975-1983), muzeograf principal (1983-1993), cercetător principal (1993), cercetător principal III (1993 – 2003) și II (2003 – 2008). A avut funcții de conducere: șef al Secției Monumente în teritoriu (1998 -2005 și 2009) și director (2005-2009), precum și redactorul științific al revistei Pontica.
După o scurtă perioadă petrecută la catedră (1973-1975), este remarcat de Petre Diaconu pe șantierul arheologic de la Păcuiul lui Soare și devine angajat al muzeului din Constanța. În cadrul acestei instituții cunoaște desăvârșirea profesională, iar a spune că își practica profesia cu dedicare și responsabilitate pare prea puțin. Muzeul era viața lui, așa cum au subliniat colegii în omagiul adus la trecerea sa la cele sfinte, iar „omul și arheologul se confundau”, observa Livia Buzoianu în articolul 𝐶𝑜𝑛𝑠𝑡𝑎𝑛𝑡𝑖𝑛 𝐶ℎ𝑒𝑟𝑎-𝑎𝑟ℎ𝑒𝑜𝑙𝑜𝑔𝑢𝑙, publicat în revista Pontica 55 (2022), ediție dedicată acestui reputat specialist.
„𝐴 𝑑𝑒𝑑𝑖𝑐𝑎𝑡 𝑚𝑢𝑧𝑒𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑡𝑜𝑡 𝑡𝑖𝑚𝑝𝑢𝑙: 𝑎 𝑓𝑜𝑠𝑡 𝑎𝑟ℎ𝑒𝑜𝑙𝑜𝑔𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑡𝑒𝑟𝑒𝑛, 𝑝𝑟𝑒𝑧𝑒𝑛𝑡 𝑖̂𝑛 𝑡𝑜𝑎𝑡𝑒 𝑝𝑢𝑛𝑐𝑡𝑒𝑙𝑒 𝑎𝑛𝑢𝑛𝑡̗𝑎𝑡𝑒 𝑠𝑎𝑢 𝑛𝑢, 𝑖̂𝑛 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑠𝑒 𝑠𝑎̆𝑝𝑎 𝑠𝑎𝑢 𝑠𝑒 𝑟𝑖𝑑𝑖𝑐𝑎 𝑜 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑡𝑟𝑢𝑐𝑡̗𝑖𝑒 𝑖̂𝑛 𝐶𝑜𝑛𝑠𝑡𝑎𝑛𝑡̗𝑎; 𝑖𝑛𝑑𝑖𝑓𝑒𝑟𝑒𝑛𝑡 𝑑𝑒 𝑎𝑛𝑜𝑡𝑖𝑚𝑝, 𝑖𝑔𝑛𝑜𝑟𝑎̂𝑛𝑑 𝑝𝑒𝑟𝑖𝑐𝑜𝑙𝑒𝑙𝑒 𝑠̗𝑖 𝑖̂𝑛𝑓𝑟𝑢𝑛𝑡𝑎̂𝑛𝑑 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑑𝑖𝑐𝑡̗𝑖𝑖𝑙𝑒 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑡𝑟𝑢𝑐𝑡𝑜𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟, 𝑠𝑒 𝑙𝑢𝑝𝑡𝑎 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑐𝑒𝑟𝑐𝑒𝑡𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑧𝑜𝑛𝑒𝑖 𝑠̗𝑖 𝑟𝑒𝑐𝑢𝑝𝑒𝑟𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑜𝑏𝑖𝑒𝑐𝑡𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑎𝑟ℎ𝑒𝑜𝑙𝑜𝑔𝑖𝑐𝑒”, nota Livia Buzoianu în articolul menționat.
Prin activitatea sa neobosită a adus Constanței numeroase descoperiri importante. În anii 1981-1982, cercetările arheologice desfășurate au dus la recuperarea a patru stâlpi miliari din săpăturile de pe strada Cuza Vodă, precum și la descoperirea unui sarcofag cu inscripție funerară în versuri, găsit în timpul săpăturilor din curtea Institutului de Marină „Mircea cel Bătrân”. Însă cea mai valoroasă realizare rămâne, după cum a mărturisit chiar el în mai multe interviuri, descoperirea Mormântului Hypogeu Pictat de la Tomis, pe 25 februarie 1988, alături de colegul și prietenul său Virgil Lungu.
Lista meritelor profesionale ale lui Constantin Chera este lungă. A desfășurat o intensă și prodigioasă activitate de cercetare, recunoscută și apreciată la nivel național și internațional. A avut un rol important în administrarea și prezervarea patrimoniului muzeal dobrogean, implicându-se activ în susținerea muzeelor de la Histria și Adamclisi și contribuind la inaugurarea punctelor muzeale de la Hârșova și Cernavodă. A participat la numeroase conferințe și proiecte științifice în Europa, într-o lungă listă geografică ce include Amsterdam, Fribourg, Viena, Roma, Rhodos, Zadar, Istanbul – listă care oricum rămâne incompletă, după cum a arătat Livia Buzoianu. A obținut burse în străinătate în Franța, Italia și Germania, a participat la săpături arheologice în Austria și Franța și a fost membru al unor asociații de specialitate din aceste state. În perioada 2009–2015 a fost expert UNESCO pentru patrimoniul cultural subacvatic și membru al Consiliului Științific și Tehnic Consultativ al Convenției de la Paris din 2001.
Cei care l-au cunoscut își amintesc cu drag nu doar de cercetătorul riguros, ci mai ales de omul generos, colegial și mereu zâmbitor, pentru care profesia de arheolog era mai mult decât o carieră, era o vocație.
𝐑𝐞𝐜𝐥𝐚𝐦𝐚 𝐳𝐢𝐥𝐞𝐢 – 𝐋𝐚 𝐦𝐚𝐠𝐚𝐳𝐢𝐧𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐦𝐨𝐛𝐢𝐥𝐞 𝐍𝐢𝐬𝐬𝐢𝐦 𝐍𝐚𝐯𝐨𝐧, 𝐬𝐭𝐫. 𝐂𝐚𝐫𝐨𝐥 𝐧𝐨.𝟕. 𝐀𝐮 𝐬𝐨𝐬𝐢𝐭 𝐝𝐨𝐫𝐦𝐢𝐭𝐨𝐚𝐫𝐞 𝐬̗𝐢 𝐬𝐮𝐟𝐫𝐚𝐠𝐞𝐫𝐢𝐢 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐥𝐞𝐜𝐭𝐞. 𝐏𝐫𝐞𝐭̗𝐮𝐫𝐢 𝐬̗𝐢 𝐜𝐨𝐧𝐝𝐢𝐭̗𝐢𝐮𝐧𝐢 𝐚𝐯𝐚𝐧𝐭𝐚𝐣𝐨𝐚𝐬𝐞. 𝐏𝐢𝐚𝐧𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐜𝐞𝐥𝐞 𝐦𝐚𝐢 𝐫𝐞𝐧𝐮𝐦𝐢𝐭𝐞 𝐟𝐚𝐛𝐫𝐢𝐜𝐢. 𝐏𝐥𝐚̆𝐭𝐢𝐛𝐢𝐥𝐞 𝐬̗𝐢 𝐢̂𝐧 𝐫𝐚𝐭𝐞 – (𝐳𝐢𝐚𝐫𝐮𝐥 𝐕𝐚𝐫𝐝𝐚, 𝟏𝟗𝟏𝟔)
sursă text și foto: MINAC
