- Ministerul Finanțelor anunță un buget de doar 62 miliarde de lei pentru educație, adică încă un an în care Legea învățământului preuniversitar este încălcată!
Pe 10 martie 2026, Ministerul Finanțelor a publicat proiectele de acte normative privind bugetul pentru anul 2026, iar pentru capitolul „învățământ” a alocat suma de doar 62 de miliarde de lei. Raportată la PIB-ul estimat pentru acest an, finanțarea destinată Ministerului Educației reprezintă doar 3,03% din PIB. Aceasta înseamnă că, pentru al treilea an consecutiv de la modificarea Legii învățământului preuniversitar (198/2023), articolul 134, potrivit căruia finanțarea educației ar trebui să reprezinte cel puțin 15% din bugetul general consolidat , nu va fi respectat.
În același timp, aceste măsuri se înscriu într-un context mai larg al subfinanțării cronice a sistemului educațional. În 2025, sub pretextul responsabilității fiscale și al reducerii deficitului bugetar, reformele din educație au fost însoțite de măsuri de austeritate care au afectat direct elevii și profesorii: reducerea burselor pentru sute de mii de elevi, comasarea a peste 500 de școli, creșterea numărului de elevi în clase, majorarea normei de lucru pentru profesori și restrângerea facilităților de transport. Practic, sute de mii de elevi au rămas fără sprijinul financiar de care depindeau pentru a-și continua parcursul educațional, ceea ce a dus la creșterea ratei părăsirii timpurii a școli la 16,8%, cea mai ridicată din Uniunea Europeană.
Se cere în continuare performanță și excelență din partea elevilor, însă cum pot aceștia atinge aceste standarde dacă, în multe cazuri, nici măcar nu au mijloacele necesare pentru a merge la școală? Cum pot beneficia de o educație de calitate atunci când există profesori nevoiți să predea discipline complet diferite de propria specialitate din cauza lipsei de cadre didactice? Și cum poate evolua sistemul educațional dacă statul continuă să nu ofere resursele necesare pentru dezvoltarea și susținerea lui?
Situația este îngrijorătoare nu doar pentru că, încă o dată, decidenții par să ignore importanța educației, ci și pentru că bugetul vine cu noi reduceri în ceea ce privește salariile profesorilor și ale angajaților din școli și universități. În contextul în care deja există o criză a personalului didactic și nivelul de salarizare al profesorilor nu reflectă cantitatea de muncă depusă de aceștia, aceste măsuri riscă să amplifice tensiunile din ultimul timp, ceea ce ar putea duce la proteste masive care să afecteze examenele naționale.
