- Conform celui mai recent studiu realizat de Ipsos la comanda Greenpeace România, 60% dintre români consideră că producția internă de energie regenerabilă reprezintă un element central pentru consolidarea securității energetice a țării.
Greenpeace România a publicat rezultatele celui mai recent sondaj de opinie privind atitudinile românilor despre sursele și soluțiile energetice din România. Răspunsurile colectate indică două nevoi principale: creșterea capacităților de producere a energiei regenerabile la nivel național și dezvoltarea producției locale de energie în comunități și gospodării.
Principalele concluzii ale studiului sunt:
72% dintre respondenți consideră că panourile solare pe locuințe și case sunt cea mai eficientă măsură pentru a reduce direct factura la energie a unei familii;
60% dintre cetățeni văd în energia regenerabilă produsă intern pilonul central al securității energetice naționale, în timp ce 69% o consideră principala cale pentru prețuri mici pe termen lung.
65% dintre respondenți se simt expuși în fața unei crize energetice cauzate de conflicte armate sau pene la scară largă, iar 47% indică importurile de energie din UE drept una dintre principalele vulnerabilități energetice ale României.
În situații de criză sau atacuri asupra infrastructurii, panourile solare sunt percepute ca fiind mai reziliente (23%) decât centralele tradiționale pe gaz (14%) sau cărbune (16%).
50% vor să devină membri în cadrul unei comunități de energie, principalele motive fiind reducerea facturilor (70%) și independența față de furnizori (59%).
Totuși, trecerea la acțiune este condiționată de sprijin extern: 70% dintre respondenți indică nevoia de subvenții și sprijin financiar, în timp ce 45% menționează importanța asistenței tehnice pentru a putea înființa aceste comunități.
69% dintre respondenți consideră că dezvoltarea parcurilor solare reprezintă una dintre cele mai eficiente modalități de a reduce prețul energiei pe termen lung.
Dincolo de beneficiile economice imediate, reziliența în fața schimbărilor climatice devine o cerință de bază pentru viitorul energetic al țării.
Astfel, 62% consideră esențial ca noile soluții energetice ale României să contribuie direct la combaterea schimbărilor climatice.
„În timp ce majoritatea românilor înțeleg că fiecare panou solar instalat reprezintă un pas concret către independență energetică și securitate, decidenții acționează în răspăr. Chiar Președintele Nicușor Dan a preluat recent pe nemestecate mesajul industriei – că gazele din Marea Neagră sunt soluția pentru actuala criză energetică generată de războiul din Iran. Ori, actuala criză este o criză a combustibililor fosili. După criza energetică cauzată de invazia Rusiei în Ucraina pe fondul dependenței Europei de gazul rusesc, suntem luați prin surprindere de o nouă criză energetică cauzată tot de combustibili fosili. Chiar în aceste momente, prețurile și inflația cresc acolo unde dictează gazul și petrolul. E timpul ca decidenții să iasă din capcana resurselor fosile și să privească mai mult spre soare. Pentru că așa cum bine intuiesc românii, energia verde ne ține departe de prețuri mari, crize economice iar producerea ei la nivel local/descentralizat aduce mai multă independență și securitate.” declară Vlad Cătună, coordonator Campanii Climă și Energie.
Concluziile studiului sunt validate de realitatea din teren: peste 270.000 de români au făcut deja pasul către independență, devenind prosumatori în ultimii ani. Această transformare profundă a sistemului energetic trece acum la următoarea etapă: descentralizarea prin cooperare. În prezent, Greenpeace România sprijină activ înființarea primelor comunități de energie din țară, oferind suport tehnic și juridic cetățenilor care vor să-și ia energia în propriile mâini și să demonstreze că producția locală este soluția pentru facturi mai mici și un viitor mai sigur.
Notă metodologică: Studiul a fost realizat de Ipsos în perioada 20–26 februarie 2026, pe un eșantion reprezentativ de 600 de persoane din populația urbană cu acces la internet (18-65 ani), utilizând metodologia CAWI (Computer Assisted Web Interviewing). Marja de eroare este de +/- 4% la un nivel de încredere de 95%.
