- Dobrogea, prima „zăbrană” a creștinismului
Dobrogea este considerată, pe bună dreptate, unul dintre cele mai vechi și mai importante spații de răspândire a creștinismului pe teritoriul actual al României.
Așa‑numitul „Bethleem al românismului” trimite, în fond, la puternica și precoce embedare a creștinismului în provincie, susținută de mărturii istorice, martiri și aproximativ 35 de basilici din secolele IV–VI descoperite în orașele costiere romane.
Basilicile paleocreștine de la Tomis
Pe teritoriul anticului Tomis au fost aduse la lumină numeroase basilici, care evidențiază o structură episcopală bine organizată și o viață religioasă intensă în secolele V–VI.
„Basilica Mare”, cu circa 48 m lungime și peste 23 m lățime, cu trei nave și absidă orientată spre răsărit, apare ca un centru liturgic major, cu criptă sub altar, probabil destinată păstrării relicvelor.
„Basilica Mică”, de dimensiuni mai reduse dar cu același tip de plan, alături de alte edificii cultuale (în zona colegiului „Mihai Eminescu” sau în zona portului 1), subliniază existența unui veritabil „cordon” de bazilici în cadrul orașului.
Prin mărturii iconografice și epigrafice (nișe pentru podoabe, ampule tip „eulogies de Saint Menas”) arheologii vorbesc despre un spațiu de venerație rafinat, cu legături religioase și culturale clare cu Bisericile orientale.
Basilica episcopală de la Histria
La Histria, basilica episcopală reprezintă „apexul” arhitectonice și instituțional al vieții creștine în Dobrogea antică.
Edificiul, cu peste 60 m lungime și aproape 30 m lățime, ocupă o proporție considerabilă din suprafața cetății târzii și domină centrul urban, subliniind rangul de episcopie al orașului în secolele V–VI.
Sub bazilica de epocă justiniană se detectează urme ale unei construcții anterioare, dabilă în timpul împăratului Theodosius cel Mare, ceea ce sugerează o continuitate a cultului creștin și o instituționalizare graduală a episcopiei.
Rolul central al Histriei este confirmat și de documente precum „Notitia Episcopatuum”, care plasează 12 cetăți dobrogene în rândul episcopatelor, iar Tomisul în postură de mitropolie, context care explică și „concurența” arhitectonică între bazilicile majore ale orașelor litorale.
Textul original aici: https://minac.ro/13-aprilie-din-inima-dobrogei-crestine-basilicile-paleocrestine-de-la-tomis-si-histria/?
Sursă foto: MINAC – reconstituire Basilica episcopală de la Histria
