Un pas foarte important pentru recunoașterea internațională a Civilizația Cucuteni–Trypillia și pentru consolidarea cooperării culturale dintre România, Republica Moldova și Ucraina sub egida UNESCO.
Pe scurt:
- Civilizația Cucuteni–Trypillia a fost inclusă pe Listele Indicative UNESCO ale celor trei state, primul pas oficial înaintea unei eventuale înscrieri în Lista Patrimoniului Mondial.
- Dosarul este unul transnațional și serial, ceea ce înseamnă că va reuni mai multe situri arheologice din cele trei țări într-o singură candidatură.
- Cultura Cucuteni–Trypillia (cca. 5000–3300 î.Hr.) este considerată unul dintre cele mai spectaculoase fenomene ale preistoriei europene:
- ceramică pictată de mare rafinament;
- figurine antropomorfe și zoomorfe;
- mega-așezări de peste 100 ha;
- planificare urbană timpurie;
- exploatarea și prelucrarea sării;
- organizare socială complexă.
- Procesul a început în 2017, iar în 2025 a fost consolidat prin memorandumul semnat la Chișinău între ministerele culturii din cele trei state.
- Descoperirile-cheie asociate culturii au fost făcute la:
- Cucuteni
- Trypillia
- Petreni
- Piatra-Neamț
Dacă dosarul va fi acceptat în viitor pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, ar fi una dintre cele mai importante recunoașteri internaționale acordate patrimoniului preistoric din această regiune a Europei.
𝐂𝐢𝐯𝐢𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭̦𝐢𝐚 𝐂𝐮𝐜𝐮𝐭𝐞𝐧𝐢-𝐓𝐫𝐲𝐩𝐢𝐥𝐥𝐢𝐚 prezentă în Epoca Cuprului între aproximativ 5000 și 3300 î.Hr. pe teritoriul celor trei țări pe un areal de aproximativ 200.000 km2, este cunoscută la nivel mondial mai ales pentru patrimoniul său mobil: ceramica pictată, figurinele antropomorfe și zoomorfe. „Cucutenienii” s-au remarcat însă și prin formidabile așezări, adaptate optim la mediul natural, care puteau atinge suprafețe de peste 100 ha, având o organizare internă prestabilită, clădiri specializate și sisteme complexe de apărare, prin marea complexitate a vieții spirituale și materiale în relație cu o structură socială ierarhică, prin exploatarea eficientă a resurselor naturale – inclusiv pionieratul în exploatarea și prelucrarea sării etc.
Argumentația privind toate aceste valori este publicată pe site-ul UNESCO (link în primul comentariu). Demersul de includere în Lista Indicativă a fost a fost inițiat de România în 2017 în urma scrisorii de intenție a Muzeului Național al Bucovinei din Suceava – domnul Constantin-Emil Ursu, transmisă ca răspuns la apelul INP privind propuneri pentru revizuirea și completarea Listei Indicative. Propunerea a fost susținută de o largă serie de instituții de specialitate și muzee atât din România – Complexul Muzeal Județean Neamț, Muzeul Județean Botoșani, Muzeul de Istorie a Moldovei Iași, Muzeul Județean Vaslui, DJC Suceava, DJC Botoșani, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – cât și din Ucraina și, în anii ce au urmat, din Republica Moldova, fiind apoi avizată de Ministerul Culturii, cu consultarea Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice.
Cunoașterea despre 𝐂𝐢𝐯𝐢𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭̦𝐢𝐚 𝐂𝐮𝐜𝐮𝐭𝐞𝐧𝐢-𝐓𝐫𝐲𝐩𝐢𝐥𝐥𝐢𝐚 se bazează pe munca a mai multe generații de cercetători și a sporit semnificativ în ultimul deceniu, odată cu folosirea de noi mijloace de cercetare noninvazivă. Primele vestigii au fost descoperite în 1847 la Piatra-Neamț însă denumirea culturii provine de la situl omonim de la Cucuteni, descoperit în 1884 în România, respectiv situl de la Trypillia, descoperit în 1893 în Ucraina. Ulterior, în 1901, a avut loc o primă descoperire în Republica Moldova, la Petreni. În 1936, în urma cercetărilor arheologice de la Izvoare, România, s-a demonstrat legătura organică dintre culturile arheologice Precucuteni și Cucuteni. Mulțumim serioasei echipe științifice care a lucrat intens în ultimele luni alături de echipa de specialitate a INP – Irina Iamandescu (coordonator tehnic), Raluca Grama, Anca Filip, Toma Bucuroiu, Bogdan Șandric – și colegii din celelalte două țări pentru finalizarea acestei prime etape: ● Constantin Preoteasa (coordonator științific) – Complexul Muzeal Național Neamț – Centrul Internațional de Cercetare a Culturii Cucuteni – Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni „Gheorghe Dumitroaia” Piatra Neamț; ● Andrei Asăndulesei, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iași – Centrul Arheoinvest; ● Irina Popescu-Criveanu, ICOMOS România; ● Ionuț-Cristi Nicu, Institutul Norvegian de Cercetare a Patrimoniului Cultural, Tromsø. Salutăm totodată sprijinul constant al Ministerului Culturii și al Ministerului Afacerilor Externe – Delegația Permanentă a României pe lângă UNESCO în acest prim pas esențial din drumul 𝐂𝐢𝐯𝐢𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭̦𝐢𝐞𝐢 𝐂𝐮𝐜𝐮𝐭𝐞𝐧𝐢-𝐓𝐫𝐲𝐩𝐢𝐥𝐥𝐢𝐚 spre Lista Patrimoniului Mondial.
Fotografii: Andrei Asăndulesei, Florin Ghimiș
