Lavinia SICLITARU
Datele din Barometrul INSCOP (mai 2026) arată clar că Republica Moldova ocupă un loc aparte în percepția românilor — nu doar ca stat vecin, ci ca spațiu perceput aproape „intern” din punct de vedere identitar.
Moldova, în topul încrederii
Cu 71,1% dintre români care o consideră o țară prietenoasă, Republica Moldova se situează:
pe locul 2 în clasamentul general,
foarte aproape de Germania (71,8%),
peste Franța (70,8%) și UE (68,9%).
Este un rezultat remarcabil, pentru că Moldova nu este o mare putere economică sau militară, dar compensează prin capital simbolic: limbă, istorie comună, legături culturale.
Cum arată percepția în detaliu
26,8% văd relația ca „foarte prietenoasă” (relații excelente)
44,3% „destul de prietenoasă”
23,5% au o percepție negativă (11,5% + 12%)
5,4% nu răspund
Cu alte cuvinte, aproape 3 din 4 români au o percepție pozitivă, iar peste un sfert o văd la nivel de relație „excelentă” — un scor rar în astfel de sondaje.
Cine susține cel mai mult relația
Percepția pozitivă este mai puternică în rândul:
votanților PSD, PNL și USR,
tinerilor sub 30 de ani,
persoanelor cu educație superioară.
Unde apar rezervele
Scepticismul față de Republica Moldova este mai vizibil la:
electoratul AUR,
persoane între 45–59 de ani,
persoane cu educație primară,
angajați la stat.
Totuși, chiar și în aceste segmente, opinia dominantă rămâne favorabilă.
Interpretarea datelor
Remus Ștefureac, director director INSCOP Research punctează esențialul: relația România–Republica Moldova depășește logica clasică a relațiilor internaționale. Nu e percepută strict geopolitic, ci identitar.
Un mod simplu de a înțelege: românii tind să vadă Moldova mai degrabă ca „parte din noi extinsă peste Prut” decât ca „un alt stat”.
Context mai larg
Occidentul (Germania, Franța, UE) rămâne ancora strategică principală.
SUA au încredere solidă, dar mai nuanțată.
Ucraina divide puternic opinia publică.
Rusia este clar respinsă (doar 19,3% percepție pozitivă).
În acest peisaj, Republica Moldova este un caz special: nivel de încredere comparabil cu marile puteri occidentale, dar construit pe baze emoționale și istorice, nu doar strategice.
