Lavinia SICLITARU
Conform BAROMETRULUI Informat.ro – INSCOP Research, ediția a XI-a, realizat în perioada 11-14 mai 2026, părerile românilor privind utilitatea și impactul moțiunii de cenzură sunt împărțite.
Metodologie: Datele au fost culese în perioada 11-14 mai 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu aleator fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
Datele din Barometrul INSCOP (mai 2026) arată o polarizare aproape perfectă în societate, dar și câteva direcții clare de interpretare politică.
Polarizare aproape simetrică
Societatea este împărțită în două blocuri aproape egale:
48,6% consideră moțiunea inutilă și dăunătoare
44% o consideră necesară și benefică
Asta indică nu doar divergență de opinie, ci o ruptură profundă, stabilă politic. Nu vorbim de indeciși mulți (doar 7,4%), ci de două tabere deja consolidate.
Un exemplu simplu: nu e un electorat care „oscilează”, ci două Românii care interpretează același eveniment în mod complet diferit.
Ruptura politică este totală
Datele pe electorat sunt și mai clare:
PNL + USR: covârșitor împotriva moțiunii (88%-92%)
PSD + AUR: covârșitor pentru moțiune (69%-74%)
La fel și pe interpretarea motivelor:
Electoratul PNL/USR vede un guvern „reformist” sancționat politic
Electoratul PSD/AUR vede un guvern „ineficient economic” care a crescut taxele
Asta arată două narațiuni complet incompatibile despre realitate, nu doar diferențe de opinie.
Percepția asupra motivelor căderii guvernului
Majoritatea (57,8%) cred că guvernul Bolojan a căzut din motive economice (taxe + gestionare slabă), nu din cauza reformelor.
Aici e o cheie importantă: chiar dacă discursul reformist există, el nu este majoritar convingător în populație.
Îngrijorare generalizată
74,5% dintre români sunt îngrijorați de situația politică
Niveluri foarte ridicate în toate electoratele (71%–84%)
Acesta este singurul punct de consens real: indiferent de tabără, oamenii percep instabilitate.
Profilurile celor două tabere sunt clasice:
Pro-moțiune: rural, vârstnici, educație mai redusă
Anti-moțiune: urban mare, tineri, educație superioară
Acest tip de împărțire sugerează o fractură socio-economică, nu doar politică.
Ce înseamnă politic
România intră într-o logică de tip „două blocuri” relativ echilibrate
Narațiunile politice nu se mai intersectează aproape deloc
Tema economică (taxe, nivel de trai) pare decisivă pentru majoritate
Gradul mare de îngrijorare indică teren fertil pentru volatilitate politică
Pe scurt, nu avem doar o dispută despre o moțiune, ci un simptom al unei polarizări structurale care va influența alegerile și stabilitatea guvernamentală.
Situația politică a țării
74,5% dintre români se declară foarte îngrijorați sau destul de îngrijorați de situația politică actuală (43.7% dintre români se declară foarte îngrijorați, iar 30.8% destul de îngrijorați). 9.7% se declară destul de puțin îngrijorați de situația politică actuală, iar 14.3% foarte puțin/ deloc îngrijorați. Ponderea non-răspunsurilor este de 1.5%.
Sunt îngrijorați de situația politică actuală a României într-un proporție mai mare decât restul populației: votanții USR, femeile, persoanele peste 60 de ani, angajații la privat.
Sunt puțin sau deloc îngrijorați de situația politică actuală a țării într-un procent mai ridicat decât media: votanții PNL, tinerii sub 30 de ani, angajații la stat.
Moțiunea de cenzură, act politic necesar vs. inutil
48.6% dintre participanții la sondaj consideră că moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a reprezentat un act inutil care va înrăutăți lucrurile în România. 44% sunt de părere că acțiunea celor două partide a reprezentat un act politic necesar care va îmbunătăți lucrurile în România. 7.4% nu știu sau nu răspund.
Votanții PSD și AUR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație primară și locuitorii din mediul rural cred într-o proporție mai mare decât media că moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR împotriva Guvernului Bolojan a fost un act politic necesar care va îmbunătăți lucrurile în România.
Sunt de părere că moțiunea de cenzură a reprezentat un act inutil care va înrăutăți situația într-o măsură mai mare decât restul populației: votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare.
Motivele pentru înlăturarea guvernului Bolojan
33.6% dintre români cred că Guvernul Bolojan a fost înlăturat pentru că a încercat să reducă privilegiile, corupția și cheltuielile inutile din sectorul public, în timp ce 57.8% sunt de părere că acesta a fost înlăturat din cauza creșterii taxelor și a gestionării defectuoase a situației economice. 6.8% nu știu sau nu pot aprecia, iar 1.8% nu răspund.
Consideră că Guvernul Bolojan a fost înlăturat pentru că a încercat să reducă privilegiile, corupția și cheltuielile inutile din sectorul public într-o proporție mai mare ca restul populației: votanții PNL și USR, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, angajații din sectorul public.
Votanții PSD și AUR, tinerii sub 30 de ani și persoanele cu educație primară cred într-un procent mai ridicat decât media că executivul condus de Ilie Bolojan a fost înlăturat din cauza creșterii taxelor și a gestionării defectuoase a situației economice.
Prezentarea grafică a datelor este disponibilă aici.
