Lavinia SICLITARU
România marchează pe 21 iunie 2026, la ora 11:24, solstițiul de vară, momentul care dă startul oficial sezonului estival și aduce cea mai lungă zi din an, cu peste 15 ore de lumină naturală.
Solstițiul de vară, fenomenul astronomic care marchează începutul verii în emisfera nordică, se produce în acest an pe 21 iunie, la ora 11:24, ora României. Evenimentul coincide cu momentul în care Soarele atinge cea mai înaltă poziție pe bolta cerească, generând cea mai lungă zi și cea mai scurtă noapte din an.
În România, durata zilei va depăși 15 ore și 30 de minute, iar Soarele va ajunge la o altitudine de aproximativ 67°52′ deasupra orizontului. După acest moment, durata zilelor va începe să scadă treptat, în timp ce nopțile vor deveni din ce în ce mai lungi, până la solstițiul de iarnă din 21 decembrie.
Denumirea de „solstițiu” provine din latinescul „solstitium”, care înseamnă „Soarele stă”, sugerând aparenta oprire a mișcării acestuia pe bolta cerească înainte de schimbarea direcției.
Specialiștii explică faptul că fenomenul este determinat de înclinația axei Pământului și de mișcarea de revoluție în jurul Soarelui. În momentul solstițiului de vară, astrul se află la aproximativ 23°27′ nord de ecuatorul ceresc, deasupra Tropicului Racului, poziție care determină intensitatea maximă a radiației solare în emisfera nordică.
Totodată, în această perioadă, crește și durata crepusculului, intervalul de lumină difuză înainte de răsărit și după apus. La latitudini mai nordice, fenomenul devine și mai vizibil, ducând la apariția „nopților albe”, când întunericul este aproape absent.
De-a lungul timpului, solstițiul de vară a fost asociat cu numeroase tradiții și ritualuri, simbolizând lumina, fertilitatea și abundența, fiind considerat un moment de maximă energie solară.
Box explicativ
Solstițiul de vară (sau solstițiul de iunie) are loc în jurul datei de 21–22 iunie, când Soarele ajunge în cel mai nordic punct al eclipticii, aproape de granița dintre constelațiile Taurus și Gemini. La acest moment, coordonatele sale sunt ascensia dreaptă 6h00m și declinația +23°26′. În emisfera nordică, ziua atinge durata maximă, iar noaptea este cea mai scurtă din an. Soarele răsare dinspre nord-est, urcă la amiază la altitudinea maximă (latitudinea locului + aproximativ 23,5°) și apune spre nord-vest. Tot acum se produc cel mai devreme răsărit (cu câteva zile înainte) și cel mai târziu apus (după solstițiu). Fenomenul marchează începutul verii astronomice în emisfera nordică și al iernii în cea sudică. După acest moment, zilele încep să scadă treptat, iar nopțile devin mai lungi.
