sâmbătă, 11 iulie 2026

Românii văd viitorul cu prudență: veniturile scad, prețurile cresc, speranța rămâne (Document)

 

 

Lavinia SICLITARU

 

Cercetarea  oferă o imagine interesantă a stării de spirit economice a României în iunie 2026.

Dincolo de procentele individuale, se disting câteva concluzii majore.

1. Predomină pesimismul economic pe termen scurt

Cea mai puternică concluzie este deteriorarea percepției asupra situației financiare:

  • 41,1% spun că veniturile le-au scăzut în ultimul an.
  • Doar 10,9% spun că veniturile au crescut.
  • 37,7% se așteaptă la venituri mai mici în următoarele 6 luni, iar doar 11,5% la venituri mai mari.
  • 84,5% cred că prețurile vor continua să crească.

Aceste cifre sugerează că populația percepe că puterea de cumpărare este sub presiune și că inflația rămâne principala preocupare economică.

 

2. Românii nu se pregătesc pentru consum major

Intențiile de cumpărare sunt relativ reduse:

  • Locuință: 8,7%
  • Mașină: 9,5%
  • Titluri de stat: 5,2%

Singura categorie cu o intenție mai ridicată este:

  • Electrocasnice și mobilier: 23,6%

Acest tipar este caracteristic unei perioade de incertitudine: oamenii amână achizițiile mari și se concentrează pe cheltuieli considerate necesare.

 

3. Există o orientare moderată spre protejarea economiilor

  • 20,6% vor să economisească în depozite bancare.
  • 17% intenționează să cumpere euro.

Este interesant că intenția de cumpărare de euro este aproape la nivelul intenției de economisire în lei, ceea ce indică preocupări privind stabilitatea monedei naționale sau dorința de diversificare a economiilor.

 

4. Sentimentul de control este scăzut

Doar:

  • 10,6% spun că au control în foarte mare măsură asupra viitorului lor economic.
  • 25,5% spun că au control în destul de mare măsură.

În schimb:

  • 58,8% consideră că au control redus sau foarte redus.

Acesta este unul dintre cei mai importanți indicatori din sondaj, deoarece sentimentul de lipsă a controlului influențează consumul, investițiile și încrederea socială.

5. Există o diferență clară între generații

Tinerii apar constant ca fiind:

  • mai optimiști;
  • mai interesați de investiții și achiziții;
  • mai încrezători în propriul viitor;
  • mai convinși că România poate evolua pozitiv.

Persoanele peste 60 de ani sunt în general mai prudente și mai pesimiste.

Acest fenomen este întâlnit și în alte state europene și reflectă diferențele de perspectivă dintre generațiile aflate la începutul și la finalul vieții active.

6. România este văzută negativ pe termen scurt, dar nu și pe termen lung

Aici apare una dintre cele mai interesante contradicții:

Pe termen scurt

  • veniturile sunt percepute ca fiind în scădere;
  • prețurile vor crește;
  • controlul economic este redus.

Pe termen lung

  • 33,6% cred că România va fi mai bine peste 10 ani;
  • 38,1% cred că va fi mai rău.

Deși pesimiștii sunt mai numeroși, diferența nu este foarte mare. Există încă un nucleu important de optimism privind evoluția țării.

7. Agricultura și tehnologia sunt văzute drept principale avantaje competitive

La întrebarea despre domeniile cu cele mai mari șanse de succes:

  1. Agricultura și producția alimentară – 37,3%
  2. Tehnologia și digitalizarea – 23,4%
  3. Educația și pregătirea tinerilor – 15,8%
  4. Infrastructura – 13,4%

Rezultatul este interesant deoarece arată existența a două viziuni diferite asupra viitorului României:

  • una bazată pe avantajele tradiționale (agricultura);
  • una bazată pe economia cunoașterii (tehnologie și digitalizare).

8. Principala problemă identificată: calitatea leadershipului

La capitolul priorități pentru dezvoltarea țării:

  • 46,7% indică lideri politici mai competenți;
  • 36,1% o educație mai bună;
  • 19,2% dezvoltarea economică și investițiile.

Faptul că aproape jumătate dintre respondenți plasează competența liderilor pe primul loc sugerează că mulți români consideră că problema principală nu este lipsa resurselor, ci modul în care acestea sunt administrate.

Rezumat 

Sondajul descrie o Românie care se simte afectată de inflație, de scăderea puterii de cumpărare și de incertitudine economică pe termen scurt, dar care păstrează încă o doză semnificativă de speranță în capacitatea țării de a progresa pe termen lung, în special prin agricultură, tehnologie și educație.

Cercetarea sociologică a fost realizată de INSCOP Research la solicitarea Newmoney.ro, în parteneriat cu Informat.ro și cu think-tankul Strategic Thinking Group. – CLICK pe LINK pentru vizualizarea integrală a studiului.

 

 

Trimite:

Alte știri:

Ai ceva să ne transmiți ?

ATENȚIE

Preluarea de informații de pe site presupune acordul editorului.

Drepturile de autor

a) Toate drepturile sunt rezervate.

b) Sunt interzise copierea, modificarea, expunerea, refolosirea, reproducerea, publicarea sau orice formă de exploatare a conținutului site-ului publicat de către INFOPolitica.ro

Materialele protejate prin legile naționale și internaționale de copyright nu pot fi preluate în alt mod decât cu acordul scris al Sanpress SRL.

La fel şi orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului infopolitica.ro. 

c) Ne disociem de mesajele cu caracter rasist, xenofob, antisemit, calomniator, insultător, defăimător, obscen sau indecent care ar putea fi publicate pe site de utilizatori în secțiunea de comentarii.