Lavinia SICLITARU
Jocurile de noroc de tip slot-machine revin în dezbaterea publică din județul Constanța, după ce administrațiile din Năvodari și Constanța au inițiat, în primele luni ale anului 2026, proiecte de hotărâre cu direcții aparent contradictorii.
Asociația Comunitară Integrată pentru Prevenirea și Tratarea Adicțiilor (ACIPTA) atrage atenția asupra stadiului incert al celor două inițiative și cere clarificări publice din partea autorităților locale.
Năvodari: proiect pus în consultare, dar nevotat
La 9 martie 2026, Primăria Orașului Năvodari a lansat în dezbatere publică un proiect de hotărâre privind desfășurarea jocurilor de noroc în locații fizice de pe raza localității, însoțit de un regulament de organizare a acestei activități.
Potrivit ACIPTA, care a verificat registrul oficial al hotărârilor Consiliului Local, documentul nu apare adoptat până în prezent, inclusiv în lista hotărârilor votate în ședința din 22 aprilie, unde figurează alte proiecte, dar nu și cel privind jocurile de noroc.
Asociația cere Primăriei să precizeze public stadiul real al proiectului, dacă și când va ajunge la vot, ce variantă va fi supusă aprobării și dacă documentul final va însemna o reglementare strictă sau, dimpotrivă, o extindere a accesibilității.
Constanța: de la interzicere la autorizare!
Situația din municipiul Constanța este descrisă de ACIPTA drept și mai relevantă. În martie 2026, administrația locală a pus în transparență decizională un proiect care viza interzicerea organizării jocurilor de noroc în locații fizice de pe teritoriul orașului – un demers pe care asociația l-a salutat ca pe un pas spre protejarea sănătății publice.
Trei luni mai târziu, pe 26 iunie 2026, Primăria Constanța a publicat însă un nou proiect de hotărâre, de această dată privind aprobarea unui regulament pentru organizarea și exploatarea jocurilor de noroc în locații fizice, articolul 1 prevăzând explicit autorizarea acestor activități pentru operatorii care îndeplinesc condițiile legale.
ACIPTA consideră că această schimbare de direcție – de la interzicere totală la un cadru de autorizare – reprezintă o cotitură care ar trebui explicată public și supusă dezbaterii, nu doar validată administrativ.
Cadrul legal: decizia rămâne la nivel local
Asociația reamintește că, potrivit modificărilor aduse în 2026 legislației jocurilor de noroc, consiliile locale au primit competența explicită de a decide, prin hotărâre, dacă pe teritoriul unității administrativ-teritoriale se pot sau nu desfășura astfel de activități. Practic, responsabilitatea deciziei – inclusiv a eventualei ei amânări – revine direct autorităților locale.
Poziția ACIPTA: relocarea nu înseamnă prevenție
Pentru asociație, miza nu este strict distanța dintre o sală de jocuri și o școală sau un lăcaș de cult, ci gradul general de accesibilitate și prezență a jocurilor de noroc în comunitate. Mutarea unei săli dintr-un cartier în altul, spun reprezentanții ACIPTA, nu reduce fenomenul, ci doar îi schimbă adresa.
Organizația subliniază riscurile asociate jocului problematic — de la afectarea sănătății mintale și îndatorare, la destrămarea relațiilor de familie și impactul asupra copiilor – și cere ca politicile locale să pună sănătatea publică și protecția persoanelor vulnerabile înaintea veniturilor fiscale generate de acest sector.
ACIPTA a transmis un apel similar și către celelalte administrații din județ – Mangalia, Medgidia, Cernavodă și Valu lui Traian -cerându-le să clarifice public direcția pe care intenționează să o adopte în privința jocurilor de noroc în format fizic.
