Lavinia SICLITARU
- Facebook vs. TikTok în România: cine câștigă la utilizare și cine la încredere
- Un sondaj spulberă mitul „Facebook e mort”: platforma domină încă știrile în România
- YouTube, marele câștigător discret al bătăliei pentru încrederea românilor
Un sondaj proaspăt EFOR-ARP arată că relația noastră cu rețelele sociale e mult mai complicată decât „tinerii pe TikTok, bătrânii la televizor”. Bun subiect de citit cu o cafea, la început de weekend.
Hai să facem un test simplu: dacă ai crede tot ce zice lumea despre reclamele digitale din ultimii ani, ai presupune că Facebook e mort, că toată România e pe TikTok și că presa tradițională a murit odată cu ziarul de hârtie.
Un sondaj comandat de Expert Forum (EFOR), realizat de Agenția de Rating Politic la sfârșitul lui iunie, pe aproape 1.200 de persoane reprezentative pentru populația adultă a țării, vine cu vești care contrazic aproape tot ce „se știe” despre asta.
Surpriza nr. 1: Facebook n-a murit, doar s-a schimbat rolul
Aproape 38% dintre români spun că Facebook e platforma pe care află cel mai des noutăți, de peste două ori mai mult decât cei care indică TikTok. YouTube ocupă locul secund, înaintea rețelei chinezești.
Deci nu, bunicii nu sunt singurii rămași pe Facebook.
Diferența interesantă nu e cine e mai popular, ci cum se folosește fiecare platformă. Facebook funcționează cam ca un chioșc de ziare de altădată: te oprești, vezi titlurile, poate le dai un search rapid în altă parte.
Utilizatorii lui constanți au, de fapt, încredere mai mare în TV, radio și portalurile de știri decât în Facebook însuși, semn că îl tratează ca pe un canal de tranzit, nu ca sursă finală.
TikTok stă exact pe dos: publicul lui fidel are încredere maximă chiar în platformă, mai mare decât în orice altă sursă din sondaj. Practic, pentru cei care trăiesc acolo, TikTok nu mai e o poartă către altceva, e destinația finală.
Surpriza nr. 2: televizorul rămâne cel mai de încredere
Deși consumul s-a mutat spre social media, când oamenii sunt întrebați în ce au încredere de-adevăratelea, răspunsul rămâne, în proporție de 28,7%, televizorul, de departe cea mai mare pondere din sondaj, chiar și printre cei cu studii superioare.
Radioul și portalurile de știri online stau, la capitolul încredere, la fel de bine sau chiar mai bine decât rețelele sociale.
Practic, ce ajunge la noi și în ce credem s-au despărțit și merg pe drumuri diferite.
Surpriza nr. 3: YouTube e liniștitul care câștigă în tăcere
Dacă tot vorbim de surprize, YouTube pare marele câștigător discret al sondajului. E a doua platformă ca utilizare pentru știri, iar la capitolul încredere (3,10 din 5) stă practic umăr la umăr cu televiziunea, radioul și portalurile, cu mult peste Facebook (2,74) și TikTok (2,33).
Nu e o rețea a tinerilor neapărat: consumul culminează la grupa de vârstă 40-59 de ani, iar diferența rural-urban aproape că nu există.
Autorii sondajului îl descriu drept o extensie audiovizuală a presei tradiționale, nu un înlocuitor al ei, spre deosebire de TikTok, care tinde să devină pentru utilizatorii lui fideli un ecosistem informațional aproape autonom.
Cine nu crede în nimic
Poate cel mai îngrijorător rezultat: aproape unul din cinci români declară că nu are nicio sursă de informare în care să aibă încredere, iar la nehotărâți și nonvotanți procentul urcă spre un sfert.
Nu e vorba de oameni păcăliți de sursa greșită, e vorba de oameni care nu mai au nicio relație de încredere de deturnat. Iar un vid informațional, ca orice vid, se umple repede, de obicei cu cine strigă mai tare sau spune povestea mai spectaculos.
Tinerii și publicul suveranist, mai apropiați decât pare
Un alt fir interesant: profilul media al tinerilor sub 30 de ani seamănă surprinzător de mult cu cel al electoratului AUR, nu ca opțiune politică, ci ca stil de consum.
Ambele categorii preferă conținutul video, se bazează mai puțin pe presa scrisă și acordă mai multă încredere rețelelor sociale decât instituțiilor media clasice.
Autorii sondajului sunt atenți să nu tragă concluzia pripită că „TikTok produce populism”, mai degrabă că mesajele anti-sistem și publicul cel mai receptiv la ele tind să locuiască în același spațiu digital.
Ce rămâne de reținut
Concluzia sondajului, spusă simplu: internetul n-a distrus presa, așa cum se tot prezicea. Redacțiile continuă să producă o mare parte din informația care circulă public.
Ce au pierdut, în schimb, e controlul asupra drumului acelei informații către cetățean, drum controlat acum, în bună măsură, de algoritmi. Iar fiecare platformă fragmentează publicul în felul ei, ceea ce contează enorm atunci când vine vorba de cum se viralizează un mesaj în campanie electorală.
Așa că, înainte de următoarea discuție de weekend despre „ce ne-a stricat pe noi TikTok-ul”, poate merită să ne uităm și la Facebook-ul din propriul buzunar.
Sursă: Policy Brief nr. 239, Expert Forum (EFOR) – „România între Facebook și TV”, sondaj EFOR-ARP realizat de Agenția de Rating Politic, 30 iunie – 3 iulie 2026, 1.174 de interviuri, eroare statistică 2,8%.
Detalii, AICI
