Lavinia SICLITARU
Sistemul educațional din România nu reușește să asigure o legătură suficient de strânsă între competențele dobândite de elevi și cerințele angajatorilor, arată Curtea de Conturi în Raportul de audit al performanței nr. 59981/02.09.2026, intitulat „Răspunsul educațional la cerințele pieței muncii: elevul de astăzi, angajatul de mâine”.
Auditul a urmărit modul în care învățământul obligatoriu contribuie la formarea și dezvoltarea competențelor-cheie, astfel încât elevii să fie pregătiți pentru integrarea în societate și pe piața muncii. Analiza a vizat inclusiv competențele absolvenților de învățământ preuniversitar și corelarea acestora cu cerințele pieței muncii.
Competențele elevilor, insuficient corelate cu nevoile angajatorilor
Potrivit Curții de Conturi, politicile curriculare din învățământul liceal sunt elaborate și actualizate fără o integrare sistematică a cerințelor pieței muncii. În aceste condiții, nu există întotdeauna o corelare limitată între competențele dobândite de elevi și cele solicitate de angajatori.
Raportul mai evidențiază faptul că mecanismele de colaborare instituțională dintre învățământul liceal, părinți sau reprezentanți legali, societatea civilă, vocațională și tehnologică și piața muncii sunt insuficiente.
Tranziția de la școală la locul de muncă, problematică
O altă problemă semnalată este monitorizarea traseului absolvenților de liceu. Curtea de Conturi arată că aceste informații sunt fragmentare, iar la nivel central și local nu există o bază de date unitară și interconectată.
Lipsa unei evidențe complete îngreunează evaluarea modului în care absolvenții se integrează pe piața muncii. De asemenea, devine dificilă analizarea parcursului profesional, a mobilității și a gradului în care pregătirea dobândită în școală este valorificată ulterior în carieră.
Raportul atrage atenția că, în aceste condiții, angajarea și mobilitatea profesională a absolvenților sunt insuficient exploatate ca indicatori ai eficienței sistemului educațional.
Curtea de Conturi cere o analiză mai clară a nevoilor pieței muncii
Printre recomandările formulate se numără inițierea și implementarea unui proces sistematic de analiză, pentru identificarea necesarului de calificare și a modului în care oferta de formare și dezvoltare a competențelor răspunde cerințelor reale ale pieței muncii.
Curtea de Conturi recomandă, de asemenea, o colaborare mai eficientă între autoritățile publice și instituțiile educaționale, astfel încât învățământul liceal să fie adaptat mai bine la evoluțiile economice și profesionale.
O altă măsură propusă vizează organizarea și dezvoltarea unor activități care să asigure o relație constantă și sistematică între învățământul liceal și piața muncii.
Evidență unitară pentru absolvenți
Raportul recomandă stabilirea unui cadru unitar de colectare, raportare și actualizare a datelor privind traseul educațional și profesional al absolvenților de liceu.
O astfel de evidență ar trebui să permită urmărirea parcursului elevilor după finalizarea studiilor, inclusiv în ceea ce privește continuarea educației, angajarea, domeniul de activitate și mobilitatea profesională.
Curtea de Conturi mai solicită respectarea criteriului de relevanță atunci când este stabilită cifra de școlarizare pentru învățământul liceal. Numărul de locuri și specializările oferite ar trebui să țină cont într-o măsură mai mare de necesitățile reale ale societății și ale pieței muncii.
Concluzia auditului
Raportul Curții de Conturi indică necesitatea unei schimbări de abordare: școala nu trebuie evaluată doar prin prisma numărului de elevi școlarizați sau al rezultatelor obținute la examene, ci și prin capacitatea absolvenților de a-și continua studiile, de a se angaja și de a răspunde cerințelor angajatorilor.
Pentru ca „elevul de astăzi” să devină „angajatul de mâine”, autoritățile trebuie să consolideze legătura dintre școală, familie, instituțiile publice și mediul economic.
Raportul integral poate fi consultat, AICI:
