Lavinia SICLITARU
- Analiza sondajului BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research (Ediția XIV, septembrie 2026)
Marea majoritate a românilor își dorește ca partidele politice să ajungă cât mai repede la un acord pentru formarea unui Guvern cu puteri depline, chiar dacă acest lucru presupune compromisuri, arată cel mai recent BAROMETRU Informat.ro – INSCOP Research.
Potrivit sondajului, realizat în perioada 1-7 septembrie 2026, 63,9% dintre respondenți consideră funcționalitatea politică mai importantă decât rigiditatea negocierilor, în timp ce peste jumătate dintre români avertizează că prelungirea interimatului guvernamental ar avea consecințe negative pentru țară.
Context metodologic: 1100 respondenți, CATI, 1-7 septembrie 2026, eroare ±2,95% (grafic) / ±3% (text), interval de încredere 95%.
1. Datele centrale
Compromis vs. rigiditate politică:
- 63,9% preferă un acord rapid pentru Guvern cu puteri depline, chiar cu compromisuri
- 26,8% preferă lipsa compromisurilor, chiar dacă durează mai mult
- 9,3% NS/NR
Impactul prelungirii interimatului:
- 52% anticipează consecințe negative (32,4% foarte negative + 19,6% mai degrabă negative)
- 28,1% cred că nu s-ar schimba nimic
- 14% anticipează consecințe pozitive
- 5,9% NS/NR
2. Ce iese în evidență din segmentare
Paradoxul USR-PNL: Cel mai interesant unghi de poveste este că electoratele USR (58% pro-acord, 42% anti-compromis) și PNL (61%/36%) sunt cele mai reticente la compromis dintre toate partidele — mai reticente chiar decât AUR (65%/24%). Asta contrazice narativa intuitivă conform căreia electoratul „sistemic” ar fi mai pragmatic. În schimb, electoratul PSD e de departe cel mai pro-compromis (74%/19%), ceea ce sugerează o bază electorală mai puțin investită emoțional în negocierile actuale sau mai orientată spre stabilitate guvernamentală ca valoare în sine.
Vârsta contează mult la impactul negativ perceput: Segmentul 60+ e cel mai pesimist (63% consecințe negative), față de doar 40% la 18-29 ani — diferență de 23 puncte procentuale, cea mai mare din tot sondajul pe orice variabilă. Tinerii par fie mai indiferenți la blocajul politic, fie mai puțin conectați la efectele lui resimțite economic/instituțional.
Educația e un predictor puternic: La consecințele negative, cei cu studii superioare (61%) vs. cei cu studii primare (37%) — 24 puncte diferență, similar cu efectul vârstei. Combinat cu faptul că raportul text menționează explicit că bucureștenii, vârstnicii și cei cu studii superioare resimt cel mai acut riscul interimatului, se conturează un profil clar: elita urbană/educată e mult mai îngrijorată de blocaj decât periferia rurală.
București vs. rural, contrast puternic: 62% dintre bucureșteni văd consecințe negative față de doar 47% în mediul rural — diferență de 15 puncte. Bucureștiul, fiind centrul administrativ, resimte probabil cel mai direct costurile instituționale ale interimatului.
Mediul online nu diferențiază mult: Spre deosebire de vârstă/educație/reședință, utilizatorii Facebook/Tiktok/Instagram au distribuții aproape identice (50-51% negativ) — sugerează că polarizarea pe această temă nu urmează liniile de „bulă informațională” digitală, cum se întâmplă des pe alte subiecte.
4. O observație de rigoare
Declarația directorului INSCOP (Remus Ștefureac) despre „numitorul comun transversal” , că preferința pentru deblocare rapidă depășește liniile partizane e parțial susținută de date (toate electoratele au majoritate pro-acord), dar contrastul de 16 puncte între PSD (74%) și USR (58%) arată că nu e chiar atât de uniform pe cât sugerează.
sursă foto și date: INSCOP-RESEARCH
