Lavinia SICLITARU
- România, divizată la capitolul „școli pregătite”, dar hotărâtă când vine vorba de reguli mai stricte
Un nou sondaj de opinie arată o societate românească profund împărțită atunci când este vorba despre evaluarea propriului sistem de educație, dar surprinzător de unită atunci când vine vorba despre soluții considerate ferme: uniforma școlară obligatorie, testarea antidrog și monitorizarea video permanentă a sălilor de clasă.
Datele fac parte din ediția a XIV-a a BAROMETRULUI Informat.ro – INSCOP Research, realizat la comanda platformei de știri Informat.ro, în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group. Sondajul a fost realizat prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion reprezentativ de 1.100 de persoane, în perioada 1-7 septembrie 2026, eroarea maximă admisă fiind de ±2,95%, la un grad de încredere de 95%.
Școlile, pregătite pentru noul an? Opiniile se împart aproape perfect în două
Întrebați cât de pregătite sunt unitățile de învățământ din România pentru începerea noului an școlar, românii s-au împărțit practic în două tabere egale: 45,3% consideră că școlile sunt foarte bine sau destul de bine pregătite (8% „foarte bine” și 37,3% „destul de bine”), în timp ce 45,5% cred contrariul – că sunt destul de slab sau foarte slab pregătite (25,4%, respectiv 20,1%). Alți 8,5% nu au putut aprecia, iar 0,7% nu au răspuns.
Optimismul este mai ridicat decât media în rândul votanților PSD și AUR, al persoanelor cu vârste între 30 și 44 de ani, al locuitorilor din marile orașe și al angajaților din sectorul public. În schimb, scepticismul domină în rândul votanților USR, al tinerilor cu vârste între 18 și 29 de ani, al bucureștenilor, al locuitorilor din orașele mici și al celor angajați în mediul privat.
Uniforma școlară, susținută de 3 din 4 români
Când vine vorba de introducerea uniformei școlare obligatorii, consensul este mult mai clar: 77% dintre respondenți consideră că această măsură ar reduce, în mare sau foarte mare măsură, discriminarea dintre elevi (52,9% „în foarte mare măsură” și 24,1% „în destul de mare măsură”). Doar 20,6% se declară sceptici, iar 2,4% nu au un răspuns.
Susținerea este mai puternică decât media în rândul votanților PSD și AUR, al femeilor, al persoanelor de peste 60 de ani, al celor cu studii primare și al angajaților la stat. Scepticismul este mai vizibil printre persoanele de peste 45 de ani, cei cu studii primare sau medii și locuitorii marilor orașe.
Testarea antidrog în școli, susținută covârșitor
Cea mai puternică susținere din întregul sondaj vizează testarea antidrog a elevilor cu vârsta de peste 14 ani: 83,4% dintre respondenți sunt de acord cu introducerea acesteia (60,8% „în foarte mare măsură” și 22,6% „în destul de mare măsură”). Doar 15,2% se opun, iar 1,4% nu au un răspuns clar.
Sprijinul este mai ridicat decât media în rândul votanților AUR, al persoanelor de peste 45 de ani, al celor cu studii medii, al utilizatorilor de TikTok și al angajaților la stat. Opoziția este mai pronunțată în rândul votanților USR, al tinerilor între 18 și 29 de ani, al persoanelor cu studii superioare și al bucureștenilor.
Camere video în clase: aproape 3 din 4 români spun „da”
Monitorizarea audio-video permanentă a sălilor de clasă întrunește, de asemenea, un sprijin larg: 74,5% dintre cei chestionați sunt de acord cu această măsură (51% „în foarte mare măsură” și 23,5% „în destul de mare măsură”). Se opun 22,8% dintre respondenți, iar 2,7% nu au răspuns.
Susțin măsura peste media eșantionului votanții PSD și AUR, femeile, persoanele de peste 60 de ani, cei cu studii primare sau medii, locuitorii din mediul rural și utilizatorii de TikTok. Se opun mai mult decât media votanții USR, tinerii între 18 și 29 de ani, persoanele cu studii superioare, bucureștenii, locuitorii marilor orașe, utilizatorii de Instagram și angajații din mediul privat.
Ce spune directorul INSCOP Research
Potrivit lui Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, datele conturează o societate divizată în privința capacității actuale a sistemului de educație, dar hotărâtă atunci când vine vorba despre introducerea unor reguli mai ferme în școli. El subliniază că susținerea ridicată pentru testarea antidrog și monitorizarea video arată că, în percepția publică, siguranța copiilor tinde să prevaleze în fața preocupărilor legate de autonomie sau intimitate. În ceea ce privește uniforma școlară, Ștefureac o vede mai degrabă ca pe un mecanism de reducere a diferențelor sociale vizibile dintre elevi decât ca pe un simplu instrument de disciplină, semn al unei sensibilități publice ridicate față de inegalitățile din interiorul școlii.
Radiografia unei societăți care cere mai multă ordine
Privite în ansamblu, rezultatele conturează un tipar clar: românii sunt sceptici sau împărțiți atunci când evaluează starea actuală a sistemului de învățământ, dar devin mult mai uniți atunci când sunt puși să se pronunțe asupra unor măsuri concrete de control și disciplină. Diviziunea pe axa politică și generațională este, de asemenea, constantă: votanții USR, tinerii și locuitorii marilor orașe – în special ai Bucureștiului – se detașează sistematic prin scepticism față de măsurile de control, în timp ce votanții PSD și AUR, persoanele de peste 45-60 de ani și cei din mediul rural sau cu studii primare/medii se arată mai deschiși spre reguli mai stricte în școli.
Sondajul de opinie reprezentativ la nivel național a fost realizat de INSCOP Research pentru Informat.ro, în parteneriat cu Strategic Thinking Group. Date culese în perioada 1-7 septembrie 2026, eșantion de 1.100 de respondenți, eroare maximă ±2,95%, grad de încredere 95%.
