Lavinia SICLITARU
Primarul comunei Cumpăna, Mariana Gâju, președinta Delegației României la Comitetul European al Regiunilor și președinta Grupului de lucru al CoR pentru Republica Moldova, a coprezidat marți, la Chișinău, reuniunea inaugurală a Comitetului Consultativ Mixt dintre Republica Moldova și Comitetul European al Regiunilor. Este noul cadru instituțional prin care autoritățile locale și regionale vor fi implicate direct în procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Alături de Mariana Gâju, reuniunea a fost coprezidată de Valentina Casian, primarul municipiului Strășeni, din partea Republicii Moldova. La deschiderea lucrărilor au fost prezente președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, precum și reprezentanți ai instituțiilor europene și ai autorităților publice locale și regionale.

Un canal direct între comunitățile Republicii Moldova și Uniunea Europeană
Înființarea Comitetului Consultativ Mixt marchează o nouă etapă în parcursul european al Republicii Moldova. Structura a fost creată în urma deciziei Consiliului de Asociere UE–Republica Moldova din 28 mai 2026 și instituie un mecanism permanent de cooperare între aleșii locali și regionali din Republica Moldova și cei din Uniunea Europeană.
Prin acest comitet, autoritățile locale vor putea contribui la dialogul privind aderarea, vor urmări impactul politicilor și negocierilor europene asupra comunităților și vor avea acces direct la experiența administrațiilor din statele membre.
„Viitorul european al Republicii Moldova nu va fi construit doar în sălile de negociere. Va fi construit în fiecare oraș, comună și sat, acolo unde reformele trebuie să producă o schimbare reală în viața de zi cu zi a oamenilor”, a declarat Mariana Gâju la Chișinău.

Prima reuniune a comitetului a avut pe agendă reforma administrației publice locale, consolidarea capacității primăriilor, pregătirea funcționarilor pentru implementarea legislației europene, precum și capacitatea comunităților de a accesa și administra fonduri europene. Miza, subliniată la eveniment, este ca apropierea de UE să se vadă concret la nivel local: infrastructură, apă și canalizare, educație, servicii publice și investiții.
România, model de experiență pentru drumul european al Republicii Moldova
Prezența Marianei Gâju în fruntea componentei europene a noului comitet aduce în acest mecanism experiența administrației publice locale din România, țară care a parcurs deja procesul de aderare la UE. Edilul comunei Cumpăna a subliniat importanța transferului de experiență către administrațiile din Republica Moldova, de la accesarea fondurilor europene și pregătirea proiectelor, până la dezvoltarea infrastructurii și adaptarea administrației locale la standardele europene.
„România cunoaște acest drum și avem responsabilitatea de a împărtăși experiența acumulată, de a construi parteneriate și de a rămâne alături de comunitățile Republicii Moldova. Integrarea europeană trebuie să se vadă și să se simtă în viața fiecărui cetățean”, a mai spus Mariana Gâju.

Două zile dedicate administrației locale și viitorului european
Reuniunea inaugurală a fost precedată, pe 14 septembrie, de cea de-a 15-a ediție a CORLEAP – Conferința autorităților regionale și locale pentru Parteneriatul Estic, la care Mariana Gâju a participat alături de reprezentanți ai autorităților locale și regionale din statele UE și ale Parteneriatului Estic. Printre temele discutate la Chișinău s-au numărat combaterea dezinformării, rolul autorităților locale și al presei în informarea corectă a cetățenilor, precum și consolidarea capacității administrațiilor locale de a elabora politici publice eficiente. A fost prezentată, de asemenea, Academia Parteneriatului Estic pentru Administrație Publică (EPAPA), menită să faciliteze accesul administrațiilor din țările Parteneriatului Estic la expertiză și bune practici europene.
„Suntem acasă, în Republica Moldova. Iar Europa pe care o construim împreună începe de jos în sus – din comunități puternice, din administrații capabile și din încrederea oamenilor că viitorul lor este în marea familie europeană”, a conchis Mariana Gâju.

