Lavinia SICLITARU
Președintele Nicușor Dan l-a desemnat joi, 17 septembrie, pe Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru, punând capăt uneia dintre cele mai lungi perioade de blocaj politic din ultimii ani. Guvernul Bolojan a căzut pe 5 mai, în urma unei moțiuni de cenzură, iar de atunci România a funcționat fără un executiv cu puteri depline timp de peste patru luni.
Mureșan, europarlamentar la al treilea mandat și vicepreședinte al Partidului Popular European, a fost susținut încă din 26 iunie de coaliția PNL-USR-UDMR. A răspuns aproape imediat pe Facebook: „Accept propunerea făcută de Președintele României.”
Este a treia nominalizare făcută de Nicușor Dan de la căderea guvernului Bolojan, după ce Eugen Tomac și Adrian Veștea nu au reușit să obțină un guvern funcțional.
Reacțiile au venit rapid și pe linii de partid. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că a luat act „cu surprindere și dezamăgire” de propunere, acuzându-l pe Mureșan de „trădare” pentru declarații făcute la Bruxelles cu privire la fondurile europene, dar nu a exclus ca partidul să voteze totuși cabinetul, subliniind că „lupta politică trebuie să se oprească acolo unde încep interesele legitime ale țării.” PSD a convocat o ședință a Biroului Permanent Național pentru luni, 21 septembrie.
AUR, prin vocea lui Dan Dungaciu, a anunțat că nu va vota nominalizarea: „Nu vom vota nicio nominalizare care nu ne include.”
Mureșan are acum sarcina de a construi un cabinet și de a obține 233 de voturi din cele 465 posibile, în ședința comună a Parlamentului, prag pe care niciunul dintre nominalizații anteriori nu l-a atins. Chiar și în sânul coaliției care l-a propus, PNL a condiționat sprijinul de angajamente ferme privind reducerea cheltuielilor publice.

