Un raport de follow-up al Curții de Conturi a României, aprobat prin Hotărârea Plenului nr. 370/21.04.2026, arată că Agenția Română de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM) Constanța nu a implementat, la cinci ani distanță, majoritatea măsurilor dispuse în urma unui audit financiar din 2021 — audit care a identificat plăți nelegale și prejudicii cumulate de zeci de milioane de lei, legate în special de achiziția a patru nave de la firma SUSZI SRL și a unei nave de depoluare de la Tehnorex International SA.
Contextul: Decizia nr. 9/2021 și anii de contestații
Decizia nr. 9 din 25 mai 2021 a Camerei de Conturi Constanța a dispus o serie de măsuri obligatorii pentru conducerea ARSVOM, referitoare la corectarea unor abateri constatate în anul 2020: plăți fără recepții legale, achiziții fără analiză de piață, sporuri acordate ilegal personalului navigant, asigurări de viață nejustificate și prejudicii rezultate din contractele cu doi furnizori de nave.
ARSVOM a contestat decizia, dar contestația a fost respinsă de Comisia de soluționare a Curții de Conturi în august 2021, iar Tribunalul Constanța a respins, la rândul său, cererea de suspendare a măsurilor. Asta însemna, potrivit raportului, că execuția măsurilor devenea obligatorie începând cu 2 septembrie 2021 — indiferent de soarta procesului pe fond, aflat încă pe rol.
Concluzia auditorilor: 6 din 10 măsuri, neimplementate
Din cele 10 măsuri verificate, situația este următoarea: șase sunt neimplementate, trei au „rămas fără obiect” (de regulă din cauza unor modificări legislative ulterioare, precum legea exonerării personalului plătit din fonduri publice), iar doar două au fost implementate integral.
Cele mai grave constatări vizează cele două contracte-cheie:
- Contractele cu SUSZI SRL (patru nave specializate): raportul din 2021 stabilise un prejudiciu de 21.867.297 lei, rezultat din facturarea, către ARSVOM, a unor echipamente de navigație la o valoare de peste 6 ori mai mare decât cea reală, dovedită prin documentele obținute de la șantierul naval eston care a construit efectiv navele. Curtea de Conturi constată acum că, în loc să recupereze acest prejudiciu, ARSVOM a continuat să efectueze plăți către SUSZI SRL — încă 37.284.008 lei între aprilie 2021 și iulie 2022 — deși cunoștea existența prejudiciului deja stabilit.
- Contractul cu Tehnorex International SA (nava de depoluare Brizo): un prejudiciu estimat la 1.250.271,39 lei în penalități neîncasate rămâne, la rândul lui, nerecuperat. Mai mult, ancheta arată că nava a avut, la recepție, o serie de neconformități tehnice — de la sisteme de alarmă defecte până la containere care „nu sunt navalizate” — nesoluționate nici la doi ani de la livrare, iar garanția de bună execuție a expirat fără să fie prelungită, ceea ce ar putea face imposibilă recuperarea vreunui prejudiciu ulterior.
Motivul invocat de cei trei directori generali, aproape identic
Raportul reconstituie poziția celor trei persoane care au condus ARSVOM din 2020 până azi. Toți trei invocă, în esență, același argument: contestarea Deciziei 9/2021 în instanță i-ar fi împiedicat să ia măsuri de recuperare a prejudiciilor. Unul dintre foștii directori a mai precizat că nu i s-a comunicat oficial decizia la preluarea funcției.
Curtea de Conturi respinge explicit acest argument, arătând că suspendarea judecării acțiunii pe fond nu echivalează cu suspendarea obligației de executare a măsurilor — o distincție juridică pe care conducerea ARSVOM pare să o fi ignorat sistematic timp de cinci ani.
Un dosar penal la DNA, în fundal
Raportul menționează și existența dosarului penal nr. 26/P/2021, aflat pe rolul Direcției Naționale Anticorupție — Serviciul Teritorial Constanța, în care sunt cercetate mai multe persoane, printre care și un fost director general al ARSVOM.
Instituția s-a constituit parte civilă în acest dosar cu sumele stabilite ca prejudiciu la patru dintre măsurile din decizie. Din cauza acestui dosar penal, judecarea pe fond a acțiunii ARSVOM împotriva Curții de Conturi a fost, la rândul ei, suspendată de instanță până la soluționarea definitivă a cauzei penale.
Consecințe: risc de prescripție și blocarea fondurilor
Curtea de Conturi avertizează în mod repetat, pentru fiecare măsură neimplementată, asupra riscului prescrierii dreptului de a mai recupera sumele — plățile nelegale datând din 2019-2020. Instituția precizează că, potrivit propriului regulament, neimplementarea măsurilor de recuperare a prejudiciilor atrage inițierea procedurii de blocare a fondurilor bugetare și/sau sesizarea organelor de drept.
La ședințele de conciliere din mai și iulie 2025, reprezentanții ARSVOM Constanța, inclusiv un fost director, nu au formulat obiecții față de concluziile auditorilor, însușindu-și practic constatarea potrivit căreia instituția nu și-a îndeplinit, timp de cinci ani, obligațiile legale de recuperare a banilor publici.
Raportul integral poate fi consultat, AICI:
