- S&P a confirmat ratingul României la BBB-, cu perspectivă negativă
Agenția avertizează că prelungirea crizei politice ar putea afecta reducerea deficitului. Toate cele trei mari agenții au perspectivă negativă pentru România, la un pas de categoria „junk”.
Agenția de evaluare financiară Standard & Poor’s (S&P) a confirmat vineri ratingul suveran al României la nivelul BBB-/A-3, ultima treaptă din categoria investment grade, și a menținut perspectiva negativă, potrivit unui comunicat al agenției.
Perspectiva negativă reflectă riscurile ridicate de implementare a consolidării finanțelor publice și de reducere a deficitelor externe. S&P mai invocă sensibilitatea țării la schimbările de încredere ale investitorilor, pe fondul nevoilor mari de finanțare externă și al ponderii ridicate a datoriei publice deținute de nerezidenți.
Ce ar putea duce la retrogradare
S&P ar putea reduce ratingul dacă procesul prelungit de formare a guvernului, după prăbușirea coaliției în mai 2026, ar împiedica scăderea deficitului fiscal în 2027 și 2028. Agenția vede riscul ca lipsa unei traiectorii fiscale și a unor politici credibile să afecteze încrederea investitorilor, să crească costurile de finanțare și să pună presiune pe balanța de plăți.
O retrogradare ar fi posibilă și dacă s-ar intensifica presiunile externe, de exemplu dacă dificultățile de pe piața energiei ar afecta așteptările de inflație pe termen mediu și ar slăbi semnificativ creșterea economică, balanța de plăți și rezultatele bugetare.
Perspectiva ar putea fi revizuită la stabilă dacă deficitele externe și fiscale se reduc, sprijinite de un plan politic credibil pe termen mediu și de o redresare economică.
Fonduri europene și blocaj politic
Confirmarea ratingului se bazează pe așteptarea S&P că România va forma un guvern care va adopta un cadru bugetar credibil pentru 2027-2028. În ciuda dificultăților politice din mai, inclusiv a voturilor de învestitură eșuate, consolidarea fiscală și absorbția fondurilor europene rămân pe drumul cel bun în 2026.
Vara aceasta, oficialii au avansat cu legislația pentru deblocarea majorității fondurilor din Mecanismul de Redresare și Reziliență (RRF). Rezultatul este un vârf al intrărilor de fonduri europene, estimate la aproximativ 3,5% din PIB în 2026, și un buget de investiții publice de 8,5% din PIB. Ratele de absorbție RRF depășesc 90% pentru granturi și 95% pentru împrumuturi.
Un blocaj politic prelungit ar putea însă amenința reducerea deficitelor gemene până în 2029. Potrivit S&P, paralizia legislativă costă România 750 de milioane de euro în granturi RRF, după eșecul adoptării legii salarizării unitare în sectorul public. Fondul de salarii din sectorul public reprezenta aproape 25% din cheltuielile din 2025, iar lipsa unui cadru durabil și declarațiile contradictorii ale partidelor afectează perspectiva fiscală. Agenția vede un risc de derapaj fiscal în perspectiva alegerilor din 2028.
Estimările S&P
- Economia: contracție de 0,5% în 2026, pe fondul consolidării fiscale și al inflației ridicate, parțial din cauza șocului energetic global; redresare la 2,25% în 2027.
- Deficitul bugetar: 6,25% din PIB în 2026, de la 7,9% în 2025 și 9,3% în 2024; apoi 5,8% în 2027 și 5% în 2028.
- Datoria guvernamentală netă: 60% din PIB până în 2027, de la 52% la finalul lui 2025.
- Deficitul de cont curent: 7,5% din PIB în 2026, cu aproximativ un punct procentual peste traiectoria deficitului fiscal până în 2029. Plățile mai mari cu dobânzile și scăderea investițiilor străine directe pun presiune pe calitatea finanțării externe.
Agenția precizează că mai multe pachete de măsuri din 2025-2026 au adus câștiguri fiscale: majorarea TVA și a accizelor, înghețarea salariilor și pensiilor și ajustări ale impozitului pe profit. Acestea au dus la o consolidare solidă și la o scădere a cheltuielilor în termeni nominali, în ciuda încetinirii economiei.
Toate cele trei mari agenții, S&P Global Ratings, Moody’s și Fitch, au perspectivă negativă pentru ratingul suveran al României, la un pas de categoria „junk”, adică nerecomandat pentru investiții.
