Infopolitica
În mediul rural din județul Constanța, compostarea individuală este încurajată prin Regulamentul de Salubrizare.
În localitățile membre A.D.I. „Dobrogea” din cele trei zone de colectare au fost predate aproximativ 26.000 de unități de compostare, cu o capacitate de 280 de litri, puse la dispoziție prin proiectul „Sistem de Management Integrat al Deșeurilor în județul Constanța”.

Este important ca oamenii să se implice, să fie responsabili și să înțeleagă de ce merită să facă compost.
Ce este compostul
Compostul este ceea ce rămâne după descompunerea deșeurilor biodegradabile (resturi de legume și fructe, coji de ouă, zaț de cafea) și a deșeurilor vegetale (ramuri uscate, frunze, iarbă, resturi de flori). Are culoare închisă, este sfărâmicios și seamănă cu pământul. În natură, același proces apare când frunzele se adună în straturi și încep să se descompună.
Este un îngrășământ excelent pentru plantele din jurul casei și pentru grădină. Fiindcă readuce nutrienții în sol, reduce nevoia de fertilizatori chimici scumpi.

Ce pui în compost
Materiale „verzi”, bogate în azot:
- pâine (fără unt sau ulei)
- zaț de cafea și hârtie de filtru de cafea
- coji de ouă
- coji și resturi de legume
- iarbă
- flori și plante de casă
- frunze
- coji de alune (fără coji de nucă)
- pliculețe și frunze de ceai
- buruieni, înainte să formeze semințe

Materiale „brune”, bogate în carbon:
- păr și scame
- bălegar
- grămezi de frunze uscate
- paste și orez
- rumeguș din lemn netratat
- hârtie ruptă, ziare, cutii de cereale, hârtie de împachetat
- paie și fân
- așchii de lemn
Ce nu pui în compost
- oase, carne și resturi de pește
- produse lactate, grăsimi, untură, alimente grase sau uleioase (brânză, unt)
- cărbune, cenușă de cărbune și cenușă de lemn
- iarbă tratată chimic
- plante bolnave sau infectate de insecte
- buruieni cu semințe mature
- coji de nucă
- deșeuri de la animalele de companie
- scutece, prosoape și produse sanitare
- sticlă, metal, plastic
- nămol și materie contaminată
Cum faci un compost bun
Ai nevoie de o grădină. Dacă produce multe deșeuri organice, cum sunt plantele ofilite și tăieturile de copaci și arbuști, este preferabil să folosești un recipient cu găuri de aerisire. Compostul are nevoie de contact cu solul, ca să poată lucra viermii, de aer și să nu se usuce niciodată.
Aerisirea. Un recipient special lasă aerul să intre peste tot. Amestecă, în proporții egale, resturi din bucătărie și resturi din grădină. O dată pe săptămână răscolește conținutul de sus în jos, cu o săpăligă sau cu un băț de lemn, pentru afânare.
Căldura. Nici prea multă, nici prea puțină. Cel mai bine așezi recipientul sub un copac, într-un colț al grădinii sau al livezii: vara îl ferește de soarele puternic, iar iarna lasă soarele să îl încălzească. Amestecul fermentează și i se ridică temperatura, semn că „funcționează”. Temperatura potrivită este între 30° și 70°C și o poți verifica din când în când cu un termometru de grădină. Dacă este mai mare sau mai mică, ori dacă miroase tare, amestecă în interior.
Apa. Amestecul trebuie să fie mereu umed, dar nu înecat, ca un burete stors. Dacă este prea uscat, adaugă apă. Verifică și dacă apa de ploaie se poate scurge din recipient.
La ce îți folosește compostul
- Este îngrășământ natural pentru grădina casei.
- Merge ca pământ pentru florile din casă și pentru răsadurile din ghiveci.
- Face pământul din curte mai roditor.
- Se face gratis, din ce arunci de obicei din gospodărie.
- Te ajută să ai o grădină frumoasă și o curte verde.
Ce trebuie să știe primăriile
La final de an contractual, UAT-urile trebuie să informeze ADI „Dobrogea” despre cantitățile de compost realizate, pentru ca datele să fie transmise autorităților de mediu.
Mai multe detalii găsești pe adidobrogea.ro/reciclarea-deseurilor/composteaza.
Sursă foto: www.adidobrogea.ro

