Lavinia SICLITARU
Sindicatul Liber al Navigatorilor din Transportul Maritim (SLN) trage un semnal de alarmă în legătură cu o posibilă modificare legislativă care ar permite eliberarea de documente românești de personal navigant (brevete, certificate de competență, carnete de marinar) și cetățenilor străini. Informația a apărut după o ședință informativă despre problemele navigatorilor români, desfășurată recent la Palatul Parlamentului.
Reprezentanții sindicatului spun că inițiativa discuției este de apreciat, dar contestă ideea eliberării acestor documente în numele Guvernului României pentru orice cetățean străin care ar solicita acest lucru. Ei afirmă că România nu mai are nave sub pavilion românesc, ci doar agenții de crewing, iar numărul absolvenților școlilor de marină care nu își găsesc un loc de muncă ar fi de ordinul miilor.

În acest context, sindicatul pune mai multe întrebări publice: cine poate demara o astfel de inițiativă legislativă și de ce, dacă au fost evaluate consecințele, de ce reprezentanții navigatorilor nu sunt consultați, dacă Uniunea Europeană și Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă (EMSA) cunosc proiectul și dacă autoritățile de securitate sunt informate, având în vedere contextul geopolitic și amenințările hibride.
SLN cere să afle care ar fi temeiul legal al unui asemenea act normativ, care sunt motivele și criteriile și care este politica statului român privind protejarea navigatorilor. „Nu vrem conflicte. Vrem transparență și protecție. Vrem reguli clare”, transmit reprezentanții sindicatului.
Sindicatul invocă articolul 17 din Constituție, potrivit căruia cetățenii români se bucură în străinătate de protecția statului român, și articolul 1 alin. (3) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991. Aceștia subliniază că navigatorii își desfășoară activitatea în afara teritoriului țării și că aceste prevederi nu pot rămâne simple formule într-un act normativ.
Liderii sindicali avertizează că politicienii nu au primit mandat pentru a face presiuni care să scoată propriii cetățeni de pe piața muncii internaționale sau pentru a adopta legi „cu dedicație” pentru clientela politică.
Sindicatul mai arată că navigatorul român petrece luni întregi departe de familie, își asumă riscuri și parcurge ani de studiu și certificări internaționale, iar în cazul ofițerilor, brevetul se sprijină pe pregătire universitară. Veniturile obținute în străinătate sunt cheltuite în România, deci țara are un beneficiu financiar real, argumentează SLN, care se întreabă: „Unde este politica pentru navigatorul român?”
SLN cere o politică publică prin care resursa umană maritimă formată în România să fie păstrată, promovată și protejată, în limitele dreptului european și internațional. „Nu cerem privilegii. Cerem ca România să-și apere oamenii”, mai transmite sindicatul.

