Guvernul premierului francez François Bayrou a căzut la moțiunea de cenzură cu 364 de voturi împotrivă și 194 pentru, într-un vot istoric în care înlocuirea guvernului a fost realizată printr-un vot de încredere, nu tradiționalul vot de neîncredere.
Au fost 573 votanți, dintre care 558 și-au exprimat votul și 15 s-au abținut.
Bayrou urmează să își prezinte demisia președintelui Emmanuel Macron marți dimineață, iar Macron va trebui să numească un nou prim-ministru în următoarele zile, acesta urmând să fie al cincilea prim-ministru în doar 20 de luni.
François Bayrou a pierdut un vot de încredere provocat chiar de el pentru a forța adoptarea planului său de austeritate pentru 2026, ce include economii de circa 44 miliarde euro, printre care eliminarea a două zile libere și înghețarea cheltuielilor guvernamentale.
Parlamentarii din opoziție, de la extrema stângă la dreapta, au refuzat planul, forțând astfel căderea guvernului.
În plan economic, Franța se confruntă cu o criză fiscală severă, cu un deficit bugetar pentru 2024 de aproape dublu față de limita de 3% impusă de UE, ajungând în jur de 6% din PIB, iar datoria publică a depășit 114% din PIB în 2025.
Guvernul a implementat deja tăieri de cheltuieli de circa 10 miliarde euro în 2025, dar situația rămâne dificilă.
Noii lideri vor trebui să gestioneze această criză fiscală și instabilitatea politică generată de compoziția fragmentată a parlamentului francez.
Președintele Macron are acum responsabilitatea de a numi un nou prim-ministru în următoarele zile, într-un context complicat de fragmentare politică și presiune socială, cu apeluri ale extremei drepte și stângii pentru alegeri anticipate sau demisia președintelui, însă Macron a respins varianta demisiei.
Contextul politic este unul de instabilitate accentuată, cu un parlament fragmentat și o criză fiscală severă, iar Franța riscă și o retrogradare a ratingului suveran, ceea ce ar crește costurile de împrumut.
Alegerile anticipate sunt discutate, dar Macron le-a exclus până în prezent, optând pentru continuarea negocierilor politice.
Pe de altă parte, există riscul unor proteste sociale și greve în următoarea perioadă.
